//Bogart, firma fostul prorector de la UTCN, responsabilă pentru alunecările de teren de la Centrul TEAM al Primăriei Cluj-Napoca

Bogart, firma fostul prorector de la UTCN, responsabilă pentru alunecările de teren de la Centrul TEAM al Primăriei Cluj-Napoca

Responsabilii pentru alunecările de teren de la Centrul TEAM sunt specialiștii firmei Bogart Construct. Compania, care le aparține lui Mircea Petrina și fiului său, Bogdan, s-a ocupat de realizarea proiectului pentru Centrul TEAM. Cel puțin, asta este concluzia la care au ajuns două instanțe judecătorești. Mircea Petrina este unul dintre ”arhitecții de casă” ai Primăriei Cluj-Napoca și fost prorector la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN). Pe lângă faptul că Centrul TEAM a fost proiectat pe un teren instabil, acum Primăria Cluj-Napoca este obligată să plătească constructorului TCI Contractor General daune de peste 2 milioane de lei.

Firma TCI CONTRACTOR GENERAL, condusă de inginerul Dorin Oltean, a deschis un proces împotriva Primăriei Cluj-Napoca și a firmelor  Relians Corp și Bogart Construct prin care a cerut 2.174.098,40 lei. Banii reprezintă contravaloarea despăgubirilor datorate pentru lucrările suplimentare efectuate la CENTRUL TEAM – Zona metropolitană Cluj. 

În 2011, Primăria Cluj-Napoca a atribuit contractul de proiectare firmei Relians Corp care, la rândul ei, a subcontractat proiectarea către firma de casă a Primăriei Cluj-Napoca, SC BOGART.

În 2014, Primăria Cluj-Napoca a încheiat cu TCI CONTRACTOR GENERAL SA contractul pentru construcția proiectului CENTRUL T.E.A.M. (Tehnologie, Evoluție, Antreprenoriat, Microîntreprindere) – Zona metropolitană Cluj – de sprijinire a afacerilor. Prețul a fost de 27.516.170 lei fără TVA. Potrivit legii, TCI a făcut asigurarea proiectului la CERTASIG S.A., suma asigurată fiind de 27.516.170 lei, mai puțin cele determinate de greșeli de proiectare a obiectivului.

Lucrările de executat aferente obiectivului de investiții pentru Centrul T.E.A.M., stabilite prin anexele la contract din 2014 au fost o clădire de birouri cu D+P+3E, mai multe hale de microproducție a câte 338 mp. fiecare, o stație de pompare, un rezervor apă, drumuri și platforme parcări.

Începând cu anul 2015 – și inclusiv până în aprilie 2017 – terenul pe care se construia centrul TEAM a început să se surpe, efectele fiind degradarea construcțiilor și a drumului.

Cei de la TCI au trimis primăriei clujene mai multe note de constatare despre apariția alunecărilor de teren necontrolate în zona Drumului Principal între km 0+180 și km 0+360 și despre faptul că au fost montați martori pe zona taluzului pentru supravegherea alunecărilor. Alunecările de teren au apărut și în zona Drumului Principal între km 0+600 și km 0+798. 

Practic, alunecările au determinat degradarea lucrărilor executate la drumul principal pe toată lungimea sa. 

În 2017 au apărut degradări și la pardoseala halei nr. 5. Pe parcurs, au fost înregistrate tot mai multe degradări ale construcțiilor și ale drumului, cauzate de alunecările de teren.

Proiectantul găsit responsabil pentru alunecările de teren

Asiguratorul a făcut mai multe expertize care au dus la o singură concluzie: alunecările de teren nu au fost luate în calcul de proiectant. Fiind vorba de o greșeală de proiectare, la începutul anului 2019 cei de la Certasig au refuzat să ofere vreo despăgubire. 

Cei de la TCI au încheiat o tranzacție cu asiguratorul, care a acceptat plata doar parțială a despăgubirilor aferente daunelor produse de alunecările de teren, în cuantum de 390.793,66 lei. Suma a fost stabilită prin raportare la concluziile studiilor de specialitate și rapoartelor de expertiză întocmite. Toate aceste studii au arătat faptul că proiectantul a fost vinovat pentru că nu a luat în calcul posibilitatea apariției alunecărilor de teren și, el ar trebui să fie răspunzător de daunele apărute.

Firma Bogart Construct este deținută de Mircea Petrina, fostul prorector UTCN, și de fiul lui, Bogdan. Societatea a fost considerată, pentru mulți ani, considerată ”firma de casă” a Primăriei Cluj-Napoca. Compania a fost implicată în dosarul de corupție al fostului primar clujean, Sorin Apostu, condamnat pentru luare de mită. Când procesul de corupție era ”cald”, procurorii au anunțat că cercetează un dosar în care s-au făcut verificări și la adresa lui Bogdan Petrina, care ar fi fost acuzat de dare de mită. Dosarul nu a mai fost trimis în judecată, ultima referință la această anchetă fiind făcută în anul 2015.

În anul 2016 a fost întocmită expertiza tehnică “Consolidare zonă supusă alunecărilor de teren – LOMB F.N.”, de către firma CONSTRUCT CDP SRL.

Concluziile expertizei au arătat că printre factorii ce au dus la manifestarea alunecărilor de teren se numără și proiectarea și execuția unor deblee cu înălțimi de 1,50 – 7,25 m, fără un studiu de stabilitate inițială, studiu care nu a fost întocmit, deși era absolut necesară întocmirea acestuia.

Pe baza recomandărilor expertizei, s-a elaborat un proiect tehnic de consolidare a versantului care presupunea executarea mai multor lucrări de consolidare și sprijinire a taluzului de debleu aferent drumului principal, prin amplasarea unui zid de sprijin de piloți forați, prin efectuarea de lucrări de drenaj, de reprofilare, de refacere a construcțiilor degradate aferente drumului, etc.

Un alt raport de expertiză întocmit pentru determinarea cauzelor apariției alunecărilor de teren a fost făcut de prof. dr. ing. Loretta Batali pentru Noxa Consulting SRL în mai 2018.

Concluziile acestui raport au fost că proiectul tehnic elaborat de Primăria Cluj-Napoca, SC Relians Corp și Bogart Construct “nu a analizat stabilitatea inițială a amplasamentului și nici după amenajarea terenului, nu a analizat stabilitatea taluzurilor proiectate și are lacune în ceea ce privește calculul fundațiilor. De asemenea, unele obiective ar fi trebuit adaptate la specificul terenului – în pantă și cu argile cu umflări și contracții mari“.

Consolidarea Centrului TEAM pe banii constructorului

Cei de la TCI au decis că sunt necesare efectuarea unor lucrări de consolidare a versantului, iar banii folosiți au fost din fondurile proprii ale firmei. Când s-a pus problema ca primăria să plătească lucrările de consolidare, administrația locală a refuzat să facă acest lucru. În opinia reprezentanților primăriei, banii ar fi trebuit să fie recuperați de la asigurator, chiar dacă alunecările de teren erau din vina proiectantului. 

Valoarea totală a lucrărilor de reparație și de refacere a lucrărilor și bunurilor executate în anii 2018 și 2019 a fost de 2.564.892,06 lei, fără TVA.

Astfel că, cei de la TCI au dat în judecată Primăria Cluj-Napoca pentru recuperarea celor 2,5 milioane de lei. Potrivit contractului încheiat în 2014 “achizitorul (Primăria Cluj-Napoca, n.red.) este pe deplin responsabil de exactitatea documentelor și a oricăror alte informații furnizate executantului, precum și de dispozițiile sale”.

Mai mult, conform art. 16.2 (1) din contract, în perioada de garanție, executantul are obligația, în urma dispoziției date de achizitor, de a executa toate lucrările de modificare, reconstrucție și remediere a viciilor, contracțiilor și altor defecte a căror cauză este nerespectarea clauzelor contractuale.

Potrivit art. 16.2 (3) “în cazul în care defecțiunile nu s-au produs din vina executantului, lucrările fiind executate de către acesta conform prevederilor contractului, costul remedierilor va fi evaluat și plătit ca lucrări suplimentare”.

Astfel că, ținând cont de aceste articole din cadrul contractului, Primăria Cluj-Napoca ar fi trebuit să plătească fără să clipească, dar reprezentanții administrației au preferat un proces pe care știau de la început că îl vor pierde.

Însă, ascunderea incompetenței are un preț, așa că s-a ajuns la tribunal.

De asemenea, în cererea de chemare în judecată, cei de la TCI au inclus în schemă și firmele care s-au ocupat de proiectare, RELIANS CORP SRL și BOGART CONSTRUCT SRL, cerând angajarea răspunderii civile delictuale și obligarea lor la plata de despăgubiri.

”Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea si obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile sau inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane”, arată art. 1.349 cod civil.

Practic, cele două societăți au făcut un proiect tehnic cu grave deficiențe.

Cei de la TCI au cerut ca cele două firme și Primăria Cluj să plătească 2.174.098,4 lei reprezentând valoarea lucrărilor efectuate de reclamantă pentru remedierea degradărilor apărute la lucrările executate la Centrul T.E.A.M. 

În 29 decembrie 2010, Primăria Cluj-Napoca a încheiat cu Relians Corp contractul de proiectare a Centrului TEAM. În aceeași zi, Relians Corp a subcontractat lucrările către Bogart Construct.

Primăria s-a apărat în proces cu o pledoarie bazată pe… umpluturi

Apărarea primărie a fost făcută pe modelul ”freeze”. Juriștii municipalității au trebuit să își stoarcă bine creierii pentru a spune că potrivit expertizelor făcute, alunecările de teren au survenit ca urmare a faptului că în perioada 2014-2016 au fost depozitate haotic umpluturi, fiind necesar, conform expertizei, a se lua măsuri de eliminare a umpluturilor realizate pe versant pentru a asigura stabilitatea locală.

”Așadar, concluziile expertizelor menționate atât de către reclamantă, cât și de pârât relevă culpa în investigare, proiectare, depozitare de material în amonte etc., operațiuni/obligații care nu cad în sarcina achizitorului Primăria Municipiului Cluj-Napoca, pentru a putea fi obligat la plata sumelor solicitate de TCI CONTRACTOR GENERAL SA”. Pe acest motiv, Primăria Cluj a cerut ca plângerea celor de la TCI să fie respinsă pe motiv că este neîntemeiată. 

Însă, pentru a nu plăti tot prejudiciul, în cadrul procesului a depus o cerere de chemare în garanție a celor două firme de proiectare.

La rândul lor, cei de la Bogart Construct au depus o cerere de chemare în garanție a unui asigurator cu care au încheiat contract.

Nu în ultimul rând, firma Relians Corp a cerut chemarea în garanție a firmei Bogart Construct.

În primul proces, judecătorii au concluzionat că alunecările de teren nu au apărut din vina executantului lucrării, ci ”deficienței proiectului pus la dispoziția executantului de către beneficiar. Chiar și în privința depozitării cantității de pământ excavat, se constată că nu poate fi reținută culpa executantului, atât timp cât proiectul nu a propus măsuri legate de condițiile de depozitare.

Așadar, reținând că, în relația cu reclamanta (TCI contractor, n.r.), pârâtul (Primăria Cluj-Napoca, n.r.) – fiind cel care a pus la dispoziție proiectul aferent lucrării – este cel care răspunde, conform contractului dintre părți, de exactitatea proiectului tehnic și, deci, de daunele rezultate din neconformitatea acestuia, se constată că acestuia îi revine obligația de a suporta contravaloarea lucrărilor de remediere a lucrărilor degradate din cauza deficiențelor de proiectare, și nu executantului. Sunt neîntemeiate, deci, apărările pârâtului în sensul că nu se poate reține culpa sa, nefiind emitentul proiectului”, arată motivarea instanței.

Nemulțumiți de această decizie, reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca au contestat-o, dar la începutul acestei luni Curtea de Apel Cluj a respins contestația.

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul Municipiul Cluj Napopca prin Primar împotriva sentinței civile nr. 1953/14.12.2020 şi a încheierii din 07.02.2020 pronunţate de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. 3355/117/2019 pe care o menţine în întregime. Obligă recurenta la plata sumei de 10.512,81 lei în favoarea intimatei Relians Corp SRL reprezentând cheltuieli de judecată în recurs. Definitivă şi executorie.

arată soluția pe scurt a Curții de Apel Cluj

Primăria Cluj-Napoca este nevoită să plătească celor de la TCI Contractor General SA suma de 2.174.098,4 lei, fără TVA, reprezentând contravaloare lucrărilor făcute pentru stabilizarea terenului, pe care administrația locală a refuzat să le deconteze inițial.

Pe Dealul Lomb, locul unde se află centrul TEAM, Primăria Cluj-Napoca a avut mai multe proiecte. Inițial a vrut să construiască un cartier de locuințe în asociere cu firma Impact Developer & Contractor. Însă, criza imobiliară din urmă cu 12 ani a dat aceste planuri peste cap. Astfel, a apărut ”orășelul inovării”, unde s-au construit două proiecte de utilitate publică: Centrul Transfer, Evoluție, Antreprenoriat, Microîntreprindere (TEAM) și Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC). Acum, potrivit promisiunilor, se încearcă construirea unui centru similar, Science Campus

Problema este că, odată construite, aceste centre au ajuns în pragul falimentului. Potrivit unei informări făcute de Consiliul Civic Local (CCL), firma administrației locale, Cluj Innovation Park, care administrează Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC), așa numitul ”Buftea de Cluj”, și Centrul de sprijinire a afacerilor (TEAM), este în pragul falimentului. S-a ajuns la această situație datorită deciziilor luate de administratorii societății numiți de Primăria Cluj. Este vorba despre Pop Gheorghe, Ghita Irina Elena (actual Balint Irina Elena ), Daniel Arpad Zoltan, Chiorean Teodor Alin, Bugnar Vasile Iulian și Milășan Alina Niculina, persoane numite pe criterii de nepotism și politice.

Societatea este condusă de Alexandru Coroian.