A fost pus lacăt pe afacerea Clujana. După ce împotriva fabricii a fost dechis un dosar de faliment, societatea este evacuată din spațiile pe care le deținea și activitatea a fost suspendată. Termenul limită pentru finalizarea procedurilor de evacuare este luna decembrie 2022.
Planul de redresare al fabricii de încălțăminte s-a dovedit a fi un eșec, potrivit unui raport depus la Bursa de Valori București și care poate fi accesat mai jos.
Transilvania Press a anunțat declinul Clujana în urmă cu mai bine de două săptămâni într-un articol care poate fi accesat AICI
Clujana a ajuns în această situație datorită modului în care a fost administrată. a fost una dintre cele mai mari fabrici de încălțăminte din România care deținea spații extrem de atractive în Cluj-Napoca. Însă, cei care au deținut societatea și au administrat-o au decis să o falimenteze treptat.
Clujana a girat ipoteci pentru concurență
O parte importantă din imobilele Clujana au fost ipotecate, în urmă cu mai mulți ani, în favoarea celui mai important client al fabricii, SC Class Shoe, o firmă din Cluj Napoca, care își administrează afacerea cu destul de mult succes.
În anul fiscal 2016, această firmă care se ocupă tot de fabricarea încălțămintei a raportat o cifră de afaceri de 63,4 milioane de lei, un profit de 4,4 milioane de lei și aproape 200 de angajați. Firma este deținută de BEJAN MARIA MAGDALENA (acționar majoritar și administrator) și de Radu Sorin Grindean.
Firma Class Shoe a contractat o serie de credite bancare pentru care a girat Clujana cu mai multe imobile pe care le deține.
”Ipoteca de rang III asupra: imobil situat în Cluj-Napoca, P-ța 1 Mai nr. 4-5, jud. Cluj, proprietatea CLUJANA – S.A. înscris in CF 254090 Cluj-Napoca (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 111396), sub Al nr. cadastral 254090, reprezentând teren în suprafață de 328 mp și construcții, sub A1.1 nr. cadastral 254090-C1 reprezentând hală, birouri; Ipoteca de rang III asupra imobilului – spațiu comercial nr. 3- aflat în proprietatea CLUJANA – S.A. compus din sală de vânzare cu Su = 118,4 mp, cota din p. i. c. de 1,34/100 parte, înscrise în cf. col. 173838, teren atribuit: 38,31/2867 parte, situat in Cluj-Napoca, str. T. Mihaly nr. 31-35, parter, ap. 4, jud. Cluj, înscris în CF nr. 250614-C1-U8 Cluj-Napoca (provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 175799) nr. cad. 15394-C1-C4 și asupra cotei de 38,31/2867 teren intravilan în proprietate înscris în CF nr. 250614 Cluj-Napoca (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 173838)”.
Bejan Maria Magdalena, a făcut parte, pe vremea comuniștilor, din conducerea unei foste societăți de stat, ICE Arpimex. Prin intermediul acestei societăți de stat Clujana exporta încălțăminte. În conducerea ICE Arpimex se aflau persoane care făceau parte din Direcția de Informații Externe (DIE) a Departamentului Securității Statului (DSS) a fost serviciul secret extern al României în perioada comunistă. ICE Arpimex era sub comanda ofițerului DIE, Didi Secrieru, fost coleg cu Dan Voiculescu. Printre subalternii lui Didi Secrieru se numărau Constantin Oancea, Emil Coliban, Doina Dobre și Maria Magdalena Bejan, persoane care, după căderea comunismului s-au lansat în afaceri cu încălțăminte.
În mod întâmplător, în 2002, când AVAB a vândut la licitație o parte din activele Clujana, printre câștigătorii licitațiilor s-au numărat și firmele patronate de persoanele enumerat anterior.
Potrivit unui interviu publicat în anul 1995 în ”Lumea liberă românească”, Didi Secrieru spunea că fostul ministru de stat pentru Coordonare, Strategie și Reformă și fostul președinte al ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) România, Mișu Negrițoiu, i-a fost coleg.
”Tot la I.C.E. ARPIMEX a lucrat (din 1986, dacă nu mă înşel), fiind coleg cu mine, Mişu Negriţoiu, şi el ofiţer acoperit, care avea să conducă în Statele Unite sucursala ARPIMEX-ului, TOMIS”, declara la momentul respectiv Didi Secrieru, devenit om de afaceri după 1989.
Șireturile Clujana s-au încurcat în pixul lui Radu Sârbu
Problemele la Clujana au apărut imediat după Revoluție. La începutul anilor 90, destinul fabricii de încălțăminte a ajuns în pixul clujeanului Radu Sârbu care, la data respectivă, era șeful Fondul Proprietăţii de Stat (FPS), proprietarul fabricii de încălţăminte. Atunci, FPS a refuzat atunci să garanteze un împrumut bancar care ar fi putut prelungi agonia fabricii, insistând că aceasta nu îşi putea plăti datoriile decât prin lichidare. După aceea, Clujana a trecut în administrarea unor firme private și a ajuns, înapoi la stat, în administrarea Consiliului Județean Cluj.
Aici a început marea devalizare! Spre exemplu, când Dan Ungureanu a fost numit șef al fabricii, Clujana avea 3.5 milioane de lei în conturi. În 2010, când Ungureanu și-a dat demisia, fabrica avea datorii de 2.5 milioane de euro, în conturi mai existând doar 78.000 de lei. La conducerea Clujana a fost numit Radu Ţărmure, care între timp a decedat. El a fost acuzat că a prejudiciat compania cu peste 100.000 de lei, bani pe care i-a ridicat din casieria magazinelor, în nume personal, fără să-i mai depună apoi în contul firmei. Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, alături de Tărmure, alţi doi directori au ridicat bani din casieria unităţii, fără să-i mai returneze vreodată.
Problemele minore găsite de Curtea de Conturi în urma verificărilor făcute la Clujana
În perioada 2 aprilie-15 mai 2019, Curtea de Conturi a realizat un audit la SC Clujana SA unde a descoperit prejudicii de 151.000 lei și abateri financiar contabile de 100.000 lei.
Neregulile depistate au vizat efectuarea de operațiuni de înregistrare în contabilitate fără documente justificative – abatere de 94.000 lei și fectuarea de cheltuieli cu combustibil fără să fie întocmite documente justificative corespunzătoare care să certifice consumul total de combustibil – abatere de 6.000 de lei
De asemenea, inspectorii spun că au fost acordate sume de bani ca și «avans salariu» unor persoane din conducerea societății, în mod repetat și fără urmărirea recuperării sumelor acordate care s-a făcut fără respectarea regulamentului privind efectuarea de operațiuni de plăți prin casierie – abatere de 143.000 lei.
