//Ministrul Dîncu și Președintele Iohannis vin la Cluj să vadă cu ce va interveni NATO în Ucraina

Ministrul Dîncu și Președintele Iohannis vin la Cluj să vadă cu ce va interveni NATO în Ucraina

Ministrul Apărării Vasile Dîncu și Președintele României, Klaus Iohannis, vor ateriza azi la Cluj pentru a face o vizită la baza militară aeriană de la Câmpia Turzii. Alături de ei se va afla și  și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Scopul vizitei este un briefing în legătură cu contractul în valoare de aproape jumătate de miliard de lei (492.945.579 lei, fără TVA) care se derulează în cadrul bazei militare. Denumirea contractului este “REALIZARE INFRASTRUCTURĂ – ZONĂ OPERAȚIONALĂ – ÎN CAZARMA 1833 CÂMPIA TURZII”, însă prea multe detalii nu se cunosc pentru că informațiile sunt clasificate cu titlul de SECRET DE SERVICIU.

Ținând cont de faptul că în cadrul bazei aeriene se află drone MQ-9 Reaper, sursele consultate indică faptul că președintele Iohannis și ministrul Dîncu fac o inspecție pentru a vedea efectivele care vor interveni în eventualitatea unui conflict armat care ar putea izbucni în Ucraina.

Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii este vizată de un proces amplu de modernizare pentru că, potrivit unor demersuri ale Forţelor Aeriene SUA, urmează să devină un punct strategic pentru operațiunile armatei americane în sud-estul Europei.

Baza aeriană de lângă Turda, unde își au casa o parte din vechile avioane de luptă MiG-21 Lancer ale României, va deveni un „nod” strategic al operațiunilor aeriene desfășurate de Armata SUA în Europa pe flancul de sud-est al NATO, în cadrul programului European Deterrence Initiative (EDI, Inițiativa Europeană de Descurajare), prin care trupe și aeronave americane sunt rotite permanent, cu scopul de a descuraja operațiuni militare agresive ale Rusiei, precum cea din Crimeea, din 2014.

În baza de la Câmpia Turzii SUA a investit 14 milioane de dolari în ultimii cinci ani.

Acum, este însă vorba de o sumă mult mai mare: 130,5 milioane de dolari, cea mai mare sumă pe care Forțele Aeriene SUA o solicită Congresului, pentru investiții în infrastructura bazelor din Europa, în cadrul bugetului pentru anul fiscal 2021 (care începe în octombrie 2020).

Baza de la Câmpia Turzii poate fi folosită pentru transport aerian de suport al liniei de front, dar și pentru misiuni de supraveghere și recunoaștere mai de anvergură, explică generalul Bălăceanu.

„Adâncimea îți asigură rezerva, când cei de pe prima linie își pierd capacitatea de reacție, atunci se intervine pe principiul luptei din adâncime, înspre front. O bază din prima linie trebuie să aibă în primul rând aeronavele care acționează în timp scurt și care pot ieși la interceptare, chiar și elemente de cercetare și supraveghere aeriană, dar în general capacitățile legate de transportul aerian, de capacitățile de întărire a celor din prima linie vin tot din adâncime. Și pentru misiunile complexe de cercetare și supraveghere, cu echipamente performante, care acoperă o zonă foarte mare, poți să vii tot din adâncime”, explică generalul.

Misiunile de recunoaștere și supraveghere par să devină un punct important al bazei aeriene din județul Cluj. În ianuarie 2020, din Polonia la Câmpia Turzii au fost aduse pentru a doua oară drone MQ-9 Reaper ale Forțelor Aeriene ale SUA în Europa, făcând presa din România să titreze că drona care l-a ucis pe generalul iranian Soleimani a venit în România.