În urmă cu un an, Silvia Onciu a dat-o în judecată pe Mihaela Oancea, medic ginecolog din Cluj Napoca, care lucrează în privat la Clinica Novogyn, dar și la clinica de stat Stanca din Cluj-Napoca. Onciu spune că modul în care ginecologul clujean i-a realizat o intervenție medicală a dus la apariția unor complicații care au putut fi rezolvate doar cu îndepărtarea chirurgicală a unui ovar. În cererea de chemare în judecată ea a solicitat instanței să constate îndeplinite condițiile răspunderii medicului pentru actul medical defectuos și nu a cerut plata vreunei daune morale sau materiale, ci doar ca medicul să plătească cheltuielile de judecată. În prima faza a procesului, Onciu a pierdut procesul, dar a atacat decizia.
Corpul străin găsit în pacientă a fost înlăturat împreună cu un ovar
Potrivit dosarului de judecată, ieșeanca a arătat că ”în perioada 14.06.2013 – 25.06.2013 a fost internată în Clinica Obstetrică-Ginecologie Dominic Stanca din cadrul Spitalului Clinic de Urgență Cluj-Napoca, fiind supusă unei intervenții chirurgicale în urma diagnosticului de fibrom uterin cu menometragii, intervenția fiind de histerectomie totală, cu păstrarea anexelor și drenaj Dougral”. Intervenția chirurgicală a fost făcută de medicul Mihaela Oancea.
Femeia a fost externată la data de 25.06.2013 cu stare generală bună. Însă, între timp au început să apară durerile. După 6 săptămâni de intervenție, când a venit la control, i-a spus medicului Mihaela Oancea că are dureri, însă pacienta a fost asigurată că durerile sunt normale. Crizele nu au încetat nici după jumătate de an, când a fost programată la următorul control. Și de această dată medicul clujean a asigurat-o că nu este nicio problemă.
Însă, pe parcursul timpului, durerile au continuat, iar în luna ianuarie 2019 s-a prezentat la Serviciul Radiologie din cadrul Spitalului Aiud unde i-au fost descoperite resturi de materiale de sutură la nivel paravertebral, fiind imposibil de efectuat tratament fizioterapeutic la coloană.
La data de 29.01.2019 reclamanta a efectuat o tomografie computerizată abdomino-pelvin, având diagnostic de trimitere lombalgii cu iradiere membru inferior stâng: corp străin metalic, iar în urma analizei de imagistică s-a descoperit un corp metalic, motiv pentru care reclamanta a fost internată în perioada 05.03.2019 – 13.03.2019 și supusă unei noi intervenții chirurgicale, corpul străin fiind înlăturat împreună cu ovarul stâng.
Nu a vrut bani, ci doar ca medicul să răspundă pentru culpa medicală
Ținând cont de aceste aspecte, Onciu a argumentat că medicul Oancea este vinovată de o culpă medicală gravă. Condiția prejudiciului este îndeplinită, având în vedere stresul și suferința cauzate de intervențiile medicale ulterioare, investigațiile medicale și medicamentele necesare.
De asemenea, femeia a pus instanței în vedere faptul că actele medicale depuse probează faptul că medicul clujean, chiar și în eventualitatea stabilirii unui diagnostic corect, a efectuat o intervenție medicală deficitară, ceea ce antrenează răspunderea civilă delictuală, fiind dovedită și existența raportului de cauzalitate între intervenția chirurgicală și prejudiciu.
Mai mult, ea a asigurat-o pe MĂIEŢ Alexandra Corina Victoria, judecătoarea dosarului, că nu urmărește să obțină vreo sumă de bani de medicul Oancea, ci doar să răspundă pentru culpa medicală.
Fostul pacient al medicului Mihaela Oancea a pierdut procesul și a fost pusă să plătească cheltuieli de judecată
În replică, reprezentanții medicului și a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj Napoca au invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, motivând că articolul de lege în baza căruia a fost făcută cererea de chemare în judecată ”nu permite constatarea culpei medicale, culpa medicală nefiind un drept, iar reclamanta avea la dispoziție o acțiune în realizare, respectiv acțiunea în pretenții”.
În opinia magistratului, conform art. 35 C. pr. civ., cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.
”Din prevederile C. pr. civ. rezultă că legiuitorul a împărțit cererile de chemare în judecată în cereri în constatare și cereri în realizare, prevăzute de art. 30 alin. (1) C. pr. civ. Prin cererile în realizare se urmărește obligarea pârâtului la executarea obligației corelative dreptului afirmat, în timp ce prin cererea în constatare reclamantul solicită constatarea existenței unui raport juridic concret.
Legiuitorul a consacrat caracterul subsidiar al cererii în constatare față de cea în realizare, urmând ca eventuala cerere în constatare să fie respinsă ca inadmisibilă dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege. De asemenea, dacă se solicită constatarea unei stări de fapt, cererea urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
În speță, instanța apreciază că reclamanta a formulat o acțiune în constatarea unei stări de drept, respectiv în constatarea îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale, acțiunea fiind admisibilă din această perspectivă.
Totuși, se observă faptul că reclamanta avea la dispoziție o acțiune în realizare, respectiv o acțiune în pretenții întemeiată pe răspunderea civilă delictuală, motiv pentru care formularea unei acțiuni în constatare este inadmisibilă, subscriindu-se principiului subsidiarității, ca limitare a principiului disponibilității procesului civil.
Prin urmare, instanța va admite excepția inadmisibilității cererii, invocată de către pârâți prin întâmpinare și va respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de către reclamanta Onciu Silvia în contradictoriu cu pârâții Oancea Mihaela și SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ CLUJ-NAPOCA”, arată motivarea judecătorească.
De asemenea, magistratul a obligat-o pe fosta pacientă a medicului clujean să plătească cheltuieli de judecată în valoare de 5000 lei.
Onciu Silvia a contestat verdictul Judecătoriei Cluj-Napoca. Acum procesul se judecă la instanța superioară și a primit termen în luna ianuarie.
Colegiul Medicilor i-a respins plângerea pentru că a depus-o prea târziu
Medicul clujean a fost reprezentat de SCA Laura Elena Chiorean & Asociaţii.
În cadrul procesului, care a fost deschis la Judecătoria Cluj-Napoca, avocatul medicului a considerat că ”prezenta cerere de chemare în judecată este inadmisibilă întrucât a solicitat să se constate ca fiind îndeplinite condițiile unei răspunderi civile delictuale. Din punctul său de vedere răspunderea civilă delictuală fiind o instituție juridică de drept privat are ca pion central noțiunea de faptă juridică ilicită astfel că efectul caracteristic acestui tip de răspundere civilă delictuală este acela de a repara prejudiciile cauzate. Iar din acest punct de vedere consideră că obligația reclamării prejudiciului cauzat ca urmare a unei fapte delictuale este o obligație care are ca izvor un fapt juridic mai exact cel ilicit, acțiunea în realizare fiind definită ca acțiune civilă prin care reclamantul poate pretinde obligarea pârâtului la respectarea dreptului subiectiv ce i-a fost încălcat iar dacă acest lucru nu este posibil obligarea pârâtului la despăgubiri. Din punctul său de vedere consideră că în speță este vorba de o acțiune civilă în răspundere delictuală- acțiune în realizare fiind evident faptul că nu este posibilă introducerii unei acțiuni civile delictuale ca o acțiune în constatare în condițiile în care reclamanta are posibilitatea de a introduce o acțiune în realizare. În continuare precizează faptul că reclamanta a ales promovarea acestei cereri de chemare în judecată pentru a nu invoca excepția prescripției. Totodată precizează faptul că nu a reușit să depună la dosar anumite documente deoarece nu a intrat în posesia lor dar reclamanta a sesizat Colegiul Medicilor iar răspunsul primit de respingere a solicitării a fost bazat pe prescripție având în vedere că au trecut mai mult de 3 ani atât de la data la care s-ar fi produs presupusul fapt ilicit respectiv în 17.06.2013 sens în care ar fi avut termen până în data de 17.06.2016. De asemenea au trecut 3 ani inclusiv de la data la care spune că ar fi avut cunoștință de un presupus prejudiciu deoarece susține că ar fi aflat cu 2 ani înainte ar fi aflat de un posibil prejudiciu produs printr-o faptă ilicită în urma realizării unei radiografii, termenul fiind ianuarie 2020 nicidecum 13 Noiembrie 2020 data înregistrării cererii de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată conform chitanțelor pe care le depune la dosar”, se arată în cererea de chemare în judecată.
Decizia Judecătoriei Cluj-Napoca poate fi accesată AICI.
Ce presupune intervenția de histerectomie
Histerectomia reprezinta interventia chirurgicala de extirpare a uterului. Este cea mai frecventa interventie chirurgicala ginecologica, neconsiderand cezariana. Este indicata in cazul prezentei diferitelor afectiuni ale uterului: fibroame, sangerari uterine abundente, durere pelvina, boala inflamatorie pelvina, endometrioza, adenomioza, neoplazii sau in unele cazuri de prolaps uterin.
