//Marii corupți vor fi beneficiarii prescripției restroactive

Marii corupți vor fi beneficiarii prescripției restroactive

Ieri, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că hotărârea Curții Constituționale a României privitoare la prescripție să se aplice și retroactiv. În așteptarea acestei decizii multe instanțe au suspendat procesele de corupție pentru a vedea cum trebuie aplicată prescripția.

Printre beneficiarii direcți ai acestei decizii se numără politicieni sau oameni de afaceri judecați în dosare de corupție. Primele nume ar putea fi Elena Udrea, Ioana Băsescu, Bogdan Olteanu sau Mihai Chirica, însă lista este mult mai lungă.

Prescripția dă undă verde unui cartier din Cluj-Napoca care va purta marca Udrea

Printre primii beneficiari ai prevederilor prescripției retroactive se numără Elena Udrea. Ea investeste masiv în construirea unui cartier în Cluj-Napoca la o distanță de câteva sute de metri de fosta groapă de gunoi a orașului, Pata Rât.

Ea are pe rolul instanţelor încă două dosare. Este vorba de dosarul privind finanţarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009, în care Udrea a primit o condamnare de opt ani închisoare, după ce a fost găsită vinovată pentru spălare de bani și instigare la luare de mită. Procesul se judecă în faza de apel la Instanţa supremă.

Mai este judecată la Curtea de Apel Bucureşti și în dosarul „Hidroelectrica”, în care este acuzată de trafic de influenţă şi spălare de bani, pentru că ar fi primit 5 milioane de dolari de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu. În dosarul „Hidroelectrica” ar trebui să se dispună încetarea procesului penal, la fel ca și în dosarul privind finanțarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu dacă se aplică deciziile CCR și hotărârea Instanței Supreme, deoarece toate faptele s-au presris, a explicat Silvia Uscov, avocata Elenei Udrea, pentru Hotnews.

În prezent, Elena Udrea se află în penitenciarul Târgşor, unde execută o pedeapsă de 6 ani primită în dosarul „Gala Bute”, în care a epuizat toate căile de atac. În acest dosar, ea nu a invocat prescrierea faptelor.

Prescripția l-a ajutat pe Olteanu

Bogdan Olteanu, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi fost viceguvernator al BNR, condamnat definitiv în august 2020, a fost eliberat recent din penitenciar, după ce a executat doi ani din pedeapsa de cinci ani primită în dosarul în care este acuzat că a primit de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu un milion de euro în schimbul numirii lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării.

Iubita lui Gelu Olteanu, fostul șef al DGIPI

Vanessa Youness, iubita fostului şef al DGIPI Gelu Oltean, condamnată la trei ani de închisoare pentru că a luat mită un milion de euro, a fost eliberată din închisoare după doar cinci luni de detenţie.

Fostul primar al Municipiului Pitești

Tudor Pendiuc, fost primar al municipiului Piteşti, are o condamnare în primă instanţă de 8 ani de închisoare într-un dosar în care a fost acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Dosarul se află în apel la Curtea de Apel Bucureşti.

Fostul primar al Municipiului Iași

Mihai Chirica, primarul din Iaşi, a fost trimis în judecată în ianuarie 2021 de DNA pentru abuz în serviciu cu privire la achiziţia de către municipalitate, prin leasing operaţional, a unor autoturisme Skoda, fapte săvârşite în anul 2013. Dosarul s-a plimbat pe la mai multe instanţe, în final ajungând la Judecătoria Bârlad.â

Patronul Blue Air

Nelu Iordache are o condamnare de 12 ani şi jumătate închisoare primită la instanţa de fond pentru evaziune fiscală şi delapidare, într-un dosar în care este acuzat că a înregistrat în contabilitatea fostei companii de transport aerian Blue Air achiziţii fictive de materiale publicitare, prejudiciind statul român cu 2 milioane euro. Dosarul se află în faza de apel la Curtea de Apel Bucureşti.

Fost deputat PNL

Marin Anton, fost deputat PNL, a fost condamnat în septembrie 2021 la cinci ani închisoare, fiind acuzat că a primit în anul 2009, pe când era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, o mită de 5,3 milioane euro de la reprezentantul unei companii italiene pentru acordarea unui contract de realizare a noului terminal de la Aeroportul Otopeni. Dosarul se află la Curtea de Apel Bucureşti pentru judecarea apelului.

Fiica fostului Președinte al României

Nu în ultimul rând, Ioana Băsescu, fiica cea mare a lui Traian Băsescu, condamnată și ea în primă instanță în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009 a tatălui său, va beneficia de prescripția retroactivă.

Pe lângă acește capete de afiș, mii de borfași vor fi beneficiarii prescripției retroactive.

Prima instanță care a cerut lămuriri Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost Curtea de Apel București.

Ulterior au urmat cereri similare și din partea celorlalte instanțe din țară.

În sesizarea trimisă la ÎCCJ, magistraţii de la CAB apreciau că există trei ipoteze de luat în calcul:

  • * De la data de 25.06.2018 până la data de 30.06.2022, data intrării în vigoare a OUG nr. 71/2022, în materie penală nu a funcţionat, din punct de vedere legal, întreruperea cursului termenelor de prescripţie a răspunderii penale. Soluţia are ca premisă natură substanţială a instituţiei prescripţiei răspunderii penale, având ca efect înlăturarea răspunderii penale, adică imposibilitatea (excluderea) aplicării pedepselor şi a luării măsurilor educative sau de siguranţă. Prescripţia răspunderii penale este o instituţie de drept penal substanţial, în totalitate. Ca urmare, normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripţie al actelor de proceduri sunt norne de drept substanţial, deoarece afectează termenul şi, implicit, prescripţia răspunderii penale.
  • * Normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripţie al actelor de procedură sunt norme de drept procesual supuse principiului „tempus regit actum”, iar actele procesuale întocmite de către organele judiciare înainte de data de 25.06.2018 rămân valabile ca acte întreruptive de prescripţie a răspunderii penale. Ulterior îndeplinirii actului de procedură încep şi curge un nou termen de prescripţie. Actele întreruptive de prescripţie trebuie întotdeauna luate în considerare numai în raport cu legea sub imperiul căreia s-au produs.
  • * Distinct de ipotezele menţionate mai sus, Curtea de Apel Bucureşti aprecia că se mai poate decela încă o ipoteză. Deşi prescripţia este în totalitate o instituţie de drept substanţial (inclusiv întreruperea), art. 155 alin.1 Cod penal, incomplet temporar în perioada 25.06.2018 – 30.05.2022, ca urmare a deciziei nr. 297/2018 a Curţii Constituţionale, nu întruneşte condiţiile unei legi penale mai favorabile, în sensul art.5 Cod penal, deoarece nu a fost legiferat în sensul înlăturării prescripţiei special.
  • „Cu alte cuvinte, în situaţia de faţă, avem de-a face cu o succesiune aparentă de legi penale. O succesiune reală de legi apare atunci când intervin două sau mai multe legi care reglementează în mod diferit norma de incriminare, sau o normă de drept substanţial. Norma de drept substanţial rămasă în vigoare după decizia nr.297/2018 a CCR nu reglementează în mod diferit instituţia prescripţiei răspunderii penale, ci a rămas incompletă, nefuncţională şi reprezintă un caz de inaplicabilitate a legii penale. În general, aplicarea principiului legii penale mai favorabile este rezultatul voinţei legiuitorului, ca urmare a schimbării la un moment dat a politicii penale a statului. Pentru a fi incident art. 5 Cod penal, trebuia să intervină o lege nouă care să suprime prescripţia, să mărească ori să micşoreze termenele de prescripţie, să modifice regimul prescripţiei sub aspectul începutului prescripţiei, cauzelor de suspendare sau de întrerupere”, spuneau judecătorii de la CAB.
  • În opinia magistraţilor de la CAB, decizia Curţii Constituţionale nu întruneşte condiţiile unei legi penale mai favorabile şi, astfel, nu poate să fie aplicată retroactiv.
  • „În cazul de faţă, există o singură lege care a fost sancţionată în aspectele ei de drept substanţial, fiind lipsită de aplicabilitate pentru o perioadă determinată de timp. Decizia nr.297/2018 nu are efect de abrogare a art. 155 alin.1 Cod penal şi nici nu îl reconfigurează. Astfel, decizia menţionată nu a creat drept pozitiv, ca de exemplu în cazul art. 35 alin.1 Cod penal, iar pasivitatea legiuitorului nu poate transforma norma rămasă în vigoare în drept pozitiv. În concluzie, o lege, care nu conţine toate elementele pentru a funcţiona eficient, nu poate să se întoarcă în trecut sau să ultraactiveze tocmai în vederea aplicării ei. Dacă s-ar aprecia altfel, nu s-ar aplica norma incompletă, ci doar s-ar înlătura efectele juridice generate de alte legi într-adevăr aplicabile”, este concluzia CAB.

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit ieri că

  • * „Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului „mitior lex” prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din Codul penal.
  • * Instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii”.