//Motivul pentru care fostul șef IPJ Cluj a fost reținut de DNA

Motivul pentru care fostul șef IPJ Cluj a fost reținut de DNA

Mircea Rus, fostul șef al IPJ Cluj destituit în luna septembrie, a fost reținut de procurorii DNA alături de alți șefi din poliția clujeană. Alături de el sunt cercetați Sorin Graur, adjunctul IPJ Cluj, Paula Ioana Bob, comisar de poliție și șef al Biroului Resurse Umane din cadrul IPJ Cluj. De asemenea, procurorii anticorupție îl cercetează și pe Elek Marton, șeful Poliției Municipiului Dej.

Motivele oficiale ale reținerii au constat în faptul că Rus l-a pus în funcție pe Elek Marton în mod nelegal.

Legea îi dădea voie polițistului să fie împuternicit la conducerea poliției fără concurs doar de două ori consecutiv, timp de câte șase luni. Cei doi ar fi recurs la un tertip: comandantul de la Dej ar fi făcut schimb de poziții cu șeful poliției din Gherla pentru câteva ore, iar apoi fiecare s-a întors în funcție.

Suplimentar, șeful poliției Dej este cercetat pentru că își jignea subalternii și le cerea în mod repetat să îi ponteze ore suplimentare în zilele de sâmbătă și duminică, fără ca el să fie prezent la muncă.

Neoficial, Mircea Rus avea legături cu lumea interlopă

În urmă cu doi ani, Gabriela Iancu, procuror DNA Cluj, a avut de cercetat o plângere penală în cadrul căreia i se serveau pe tavă o serie de informații despre activitatea șefului IPJ Cluj, Mircea Rus, destituit din funcție la începutul lunii. Plângerea nu venea din partea oricărui clujean care trecea prin fața sediului DNA Cluj, ci a unui oficial cu grade care lucrase în poliția clujeană. Principalele acuzații din cadrul plângerii creionau faptul că Rus duce o viață dublă: în timpul serviciului – șeful unei instituții care urmărește infractorii, iar în timpul liber un chefliu, consumator de alcool și droguri, înconjurat de interlopii din zonă, care percepea taxe de protecție.

După 6 luni de la depunerea plângerii, procurorul DNA Cluj a dispus clasarea plângerii. Ordonanța a fost emisă în luna martie 2021, dar după o lună denunțătorul a mers în instanță pentru a contesta soluția de clasare emisă de procurorul Gabriela Iancu. Dosarul a fost judecat de Liana Cociș. Ea a dispus desființarea soluției de clasare, refacerea cercetării și investigarea celorlalte capete de acuzare din plângere. Ceea ce indică faptul că procurorul DNA s-a uitat la denunț ca și cum s-ar fi uitat pe geam într-o zi ploioasă.

”(…) admite plângerea formulată de către petentul xxx împotriva Ordonanţei de clasare emisă la data de 01.03.2021, în dosarul de urmărire penală nr. 91/P/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj, şi a Ordonanţei procurorului ierarhic superior emisă la data de 01.04.2021 sub nr. 2/II/2/2021, pe care le desfiinţează cu privire la soluţia de clasare emisă în cauza de mai sus, având ca obiect infracţiunile de abuz în serviciu (…), favorizarea făptuitorului (…), şi trimite cauza la procuror în vederea continuării urmăririi penale cu privire la aceste infracţiuni, şi a începerii urmăririi penale cu privire la alte infracţiuni sesizate cu privire la care nu s-au efectuat deloc cercetări”, arată soluția pe scurt a instanței.

Un denunț cât un pomelnic

În denunț, Mircea Rus este acuzat de trafic și consum de droguri, constituire a unui grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului și abuz în serviciu. Informațiile sunt furnizate de mai mulți polițiști clujeni și de ”persoane din mediul interlop cărora susnumitul (Mircea Rus, n.red.) le-ar fi impus plata unor taxe de protecție”, arată denunțul.

Fostul șef al IPJ Cluj este acuzat că în perioada în care ocupa funcția de șef al Biroului de Investigații Criminale din Poliția Municipală Cluj Napoca îi trimitea pe interlopii clujeni care erau protejații lui să provoace scandaluri în localurile din oraș. Rezultatul scontat era de a-i face pe clienți să nu mai frecventeze barurile respective și pe patroni să caute protecție. Iar protecția venea din parte lui Rus în schimbul unei taxe care era de aproximativ 800 euro/lună.

”Patronul clubului Allegria ar fi refuzat să plătească taxa de protecție, iar ca urmare Rus Mircea Ion i-ar fi înscenat acestuia un dosar penal, folosindu-se de inspectorul Moldovan Ionuț din cadrul Biroului de Investigații Criminale. Susnumitul l-ar fi trimis pe acesta, într-un caz de lovire ce avusese loc la clubul Allegria, să ridice filmările care i-au fost înmânate de Nemeti Istvan personal, pe stick, dar fără ca polițistul să întocmească proces-verbal de ridicare, iar apoi, după o perioadă de timp în care filmările au fost șterse automat de pe server, i-ar fi întocmit administratorului dosar penal pentru favorizarea făptuitorului, invocând că acesta ar fi refuzat să le pună la dispoziție filmările, deși acesta o făcuse personal, pe stick, predat inspectorului Moldovan Ionuț, tot el fiind persoana păgubită de scandalurile din club, pentru că își pierdea clienții. Inspectorul de poliție Moldovan Ionuț este unul dintre polițiștii pe care Rus Mircea Ion i-ar folosi pentru anumite ”treburi murdare” cum sunt mușamalizările de fapte penale sau dosare penale. Dezgustat de cele întâmplate, administratorul Allegria și-ar fi închis afacerile”, arată o parte din denunț.

Documentul mai arată cum unul dintre cei care colecta taxa de protecție pentru fostul șef IPJ Cluj este Laszlo Adorjan, cunoscut sub porecla de Ody, transformat în protejatul lui Rus după ce acesta a fost arestat în 2012 de DIICOT pentru că vindea droguri în clubul After Eight din oraș. De altfel, acest club era unul dintre localurile preferate de Rus care avea o masă rezervată și nu plătea consumația făcută.

Denunțul arată că el ar mai încasa și în prezent o taxă de protecție de 5.000 euro la un interval de 6 luni. Practic, Ody era unul dintre oamenii de încredere al fostului șef IPJ pentru că îi ducea copilul la școală, informațiile fiind descoperite în urma unor filaje făcute de cei de la BCCO Cluj Napoca care au stabilit că și Rus ar fi consumator de droguri. Însă, denunțul arată că interceptările realizate au dispărut din dosar datorită conexiunilor avute în justiție și lumea politică locală.

Rețeaua agenților de pază din cluburile clujene

Potrivit datelor, Rus ar fi beneficiat de pe urma cluburilor din oraș nu doar de taxa de protecție pe care o încasa, ci și de pe urma unor rețele de trafic de droguri create de agenții de pază a localurilor.

”Acesta ar fi fost motivul pentru care ofițerul de poliție ar fi preluat la un moment dat, prin interpuși, clubul de noapte Byblos, unul dintre localurile din Cluj Napoca preferate de interlopi și un centru de distribuție a drogurilor. Clubul este situat pe Calea Dorobanților nr 55 și a fost administrat inițial tot de către Nemeti Istvan, persoana care deținuse și clubul Allegria. Ofițerul de poliție Mircea Rus i-ar fi transmis susnumitului, prin intermediul lui Sentea Mircea că localul nu va obține autorizația de funcționare decât în situația în care îi va cesiona 50% din părțile sociale deținute în cadrul entității respective. (…) Ulterior, după o perioadă nu foarte îndelungată, printr-o escrocherie financiară, Rus Mircea Ion și Sentea Mircea l-au eliminat definitiv din club pe Nemeti Istvan. Imediat ce a devenit acționar cu 50% al clubului Byblos, Rus Mircea Ion ar fi angajat ca bodyguarzi doi interlopi protejați de-ai săi, dintr-o grupare mafiotă ce acționează cu violență pe raza județului Cluj, respectiv pe Moldovan Bogdan zis Ochiu Mare și pe Vilt Bogdan, ambii făcând parte, la acea vreme, din gruparea lui Sule Adalbert, zis Tinuț, toți infractori implicați în colectarea de taxe de protecție, camătă, proxenetism și trafic de droguri”, se mai arată în plângere. De altfel, fostul șef al IPJ Cluj este nașul copilului lui Sule.

Denunțul arată că traficul de droguri din clubul Byblos este supravegheat, culmea, de un polițist. Este vorba despre agentul Marc Ovidiu, unul dintre apropiații lui Rus. Aceste informații transpar și dintr-un alt dosar penal, 85/P/2014, din care reiese faptul că polițistul Marc era implicat în traficul local de droguri. Un alt local de pe urma căruia Rus ar primi bani din taxă de protecție este Euforia de pe Calea Mănăștur.

Întrebarea legitimă este unde sunt banii de pe urma acestor activități? Cum orașul este într-o bulă imobiliară de mai mulți ani, Rus și-ar fi investit banii în apartamente.

El ar deține 9 apartamente în Cluj Napoca: 3 în cartierul Gheorgheni, 3 apartamente în Zorilor, o garsonieră pe Bulevardul Muncii și 2 apartamente în Mărăști. Ele sunt date în chirie și banii ar fi încasați prin intermediul lui Sentea Mircea. O altă parte din bani sunt investiți în construcția de imobile prin intermediul fraților Ciorca: Adrian și Radu, cel din urmă fiind în cadrul SAS Cluj.

Procurorul DNA Cluj a are la dispoziție adresele locuințelor, dar nu a făcut niciun demers pentru a verifica informațiile.

Potrivit denunțului, Rus a ajuns în funcția de inspector șef în urma unei numiri politice făcute de Adrian Mlădinoiu, fostul șofer al PSD-istului Liviu Dragnea, ajuns ulterior în funcția de secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului, și de Valeriu Mihai, fost subsecretar de stat în MAI.

De asemenea, Rus a mai fost acuzat de mușamalizarea unor dosare. În două dintre acestea sunt personaje celebre. Într-unul Mircea Rus a sărit în ajutorul soțului Sorinei Pintea, fostul ministru al Sănătății, judecată pentru corupție. Soțul ei a încălcat mai multe reguli de circulație în timp ce se deplasa spre Cluj Napoca la o cină, iar după ce a fost oprit de agenții de circulație, Rus a încercat să îi dea o mână de ajutor.

Într-un alt dosar, Rus ar fi mușamalizat dosarul de cercetare în care fiul Danei Varga, consilier de stat pe probleme de rromi în guvernul Tudose și Dăncilă, a fost bătut pentru că a refuzat să plătească o taxă de protecție. Victima a fost bătută atât de grav că a avut splina ruptă, hematom pe ficat, piramida nazală spartă în 3 locuri și ochiul stâng vătămat, suferind o operație la arcadă si ochi.

Procurorul DNA Cluj s-a uitat la acuzații printre gene

Având toate aceste informații, procurorul DNA a declinat acuzațiile de trafic și consum de droguri către DIICOT Cluj. Astfel că DNA a rămas să se ocupe de acuzațiile de abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului. Ancheta DNA Cluj a atins doar aspectul că Rus ar fi încercat să îl scape de amendă și de reținerea permisului pe soțului Sorinei Pintea și că nu au fost înregistrate o serie de infracțiuni grave din dosarul 2904/P/2014 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca. I-a audiat pe polițiștii care au oprit mașina în care se aflau soții Pintea și a verificat o serie de înscrisuri din dosarul menționat anterior.

În cazul Pintea, cei trei polițiști au confirmat faptul că Mircea Rus s-a implicat personal, dar nu au declarat că șeful IPJ Cluj le-ar fi impus să facă ceva.

”După ce i-am adus la cunoștință măsurile legale ce urmează a fi luate, pasagera din scaunul din dreapta șoferului mi s-a adresat spunându-mi că este ministrul sănătății. (…) Mi-a spus că se grăbește foarte tare. (…) Eu nu i-am răspuns în vreun fel persoanei care se recomandase ca fiind ministrul Sănătății, doar i-am spus Sănătate, după care m-am îndreptat spre autospeciala de serviciu pentru a întocmi documentele. În timp ce întocmeam documentele am fost apelat pe telefonul personale de o persoană care s-a recomandat ca fiind inspectorul șef Rus Mircea. M-a întrebat ce s-a întâmplat, m-a întrebat unde ne aflăm și mi-a spus să îl așteptăm acolo. (…) Conducătorul auto a refuzat să semneze procesul verbal de contravenție. Pasagera din dreapta, care se recomandase ca fiind ministrul sănătății mi-a spus foarte revoltată că au așteptat 20 de minute în condițiile în care se grăbea foarte tare și mi-a spus că nu pleacă de acolo până când nu vine inspectorul șef.  După aproximativ 30 de minute a sosit inspectorul șef Rus Mircea care venise singur. S-a apropiat de mine și de colegii mei și ne-a întrebat ce s-a întâmplat, ceea ce am relatat, iar inspectorul șef m-a întrebat dacă se impune să luăm măsurile respective. I-am spus că da, aceste măsuri se impuneau”, a declarat agentul de poliție la DNA Cluj, potrivit gazetadebistrita.ro.

El a subliniat că Rus Mircea nu i-a cerut să îl ierte pe soțul Sorinei Pintea. Agentul a mai povestit că, înainte ca fostul ministru al Sănătății să plece mai departe a discutat cu Rus aproximativ 10 minute.

Un alt polițist care făcea parte din patrula care i-a oprit pe soții Pintea a declarat că ”inspectorul șef s-a apropiat de noi vizibil nemulțumit și ne-a reproșat că ”nu știm a ne orienta” că de ce am oprit-o pe doamna ministru al Sănătății, că aceasta ne face Spital Regional la Cluj, la care colegul a replicat că nu are ce să facă întrucât există filmarea făcută de radar”.

Astfel, după mai multe pagini de deducții logice, procurorul DNA închide cazul Pintea.

În legătură cu cealaltă faptă investigată de procurorul DNA, care își are rădăcinile în dosarul din 2014, procurorul a constatat că cercetarea a fost preluată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și înregistrată în dosarul 194/P/2015. Prin ordonanța 194/P/2015 s-a dispus clasarea cauzei față de Rus Mircea. În legătură cu aceste fapte, procurorul DNA a ajuns la concluzia că investigațiile sunt împiedicate de prescripție. Fapta de abuz în serviciu este pedepsită cu maxim 7 ani, astfel că în 2020-2021 fapta era prescrisă. În opinia procurorului în aceeași situație se află și acuzația de favorizare a infractorului, faptă prescrisă și ea de trecerea timpului.

Astfel, procurorul DNA Cluj Gabriela Iancu a dispus clasarea tuturor acuzațiilor care se refereau la Mircea Rus.

Judecătorii le reproșează procurorilor anticorupție că și-au bătut joc de cercetarea penală

După ce verdictul dat de procurorul DNA Cluj a fost contestat dar menținut de chiar șeful DNA Cluj, Anca Mărincean, s-a ajuns în instanță. Dosarul s-a judecat în camera preliminară a Tribunalului Cluj și a fost repartizat magistratului Liana Cociș.

Principalul reproș din cadrul contestației este faptul că cei de la DNA Cluj au făcut o cercetare penală sumară, în raport cu acuzațiile complexe.

”Deși în cuprinsul raportului sunt indicate și alte fapte de corupție, care nu sunt de competența DIICOT, în favoarea căreia a fost disjunsă o parte a dosarului inițial, re refuză cercetarea acestora, se refuză audierea persoanelor indicate de către el ca fiind părți vătămate sau martori ai unor infracțiuni de corupție comise de către intimat, direct sau prin interpuși”, se arată în documentele dosarului din cameră preliminară.

Nu a fost cercetat faptul că a doua zi polițiștii din echipajul care i-a oprit pe soții Pintea au fost cercetați de ofițerii Biroului Control Intern al IPJ Cluj în situația în care oamenii nu și-au făcut decât datoria și nu s-au lăsat intimidați de faptul că au avut ghinionul să oprească în trafic mașina în care se afla ministrul Sănătății care ”ne face spital la Cluj”!

De asemenea, cei de la DNA Cluj nu au cercetat nici faptul că în plângerea inițială acuzațiile de abuz în serviciu au fost exemplificate cu mult mai multe exemple decât cel singular care i-a atras atenția procurorului DNA Cluj.

De asemenea, nici aspectele semnalate în legătură cu regimul preferențial primit de șeful IPJ Cluj în cluburile Byblos sau After Eight nu au fost verificate de DNA Cluj.

Nici modalitatea în care IPJ Cluj a ajuns să plătească o chirie astronomică pe un spațiu impropriu care este situat aproape la marginea orașului nu a suscitat niciun interes celor de la DNA Cluj. Practic, cei de la DNA Cluj au avut în vedere, din salba de acuzații aduse împotriva lui Rus doar două aspecte care, jonglate extrem de bine în legislația penală, s-au transformat în fapte care nu au putut fi probate. Practic, din 13 dosare penale care au fost mușamalizate, cei de la DNA Cluj nu au reușit să vadă nimic.

Însă, judecătorul Cociș a văzut că există motive ca acuzațiile îndreptate împotriva fostului șef a polițiștilor clujeni să fie cercetate mai temeinic.

În articolul din ediția online a Gazetei de Cluj puteți vedea care sunt dosarele mușamalizate de fostul șef al IPJ Cluj.

Procurorul DNA Cluj a calculat greșit termenul de prescripție

”Este indubitabil că petentul este o persoană interesată, în condițiile în care, sesizarea s-a formulat ca urmare a redirecționării de către Ministerul de Interne a rapoartelor întocmite de către petent și adresate acestei instituții. Indiscutabil că petentul are un interes legitim pentru formularea unei atare plângeri al eradicării faptelor de corupție din rândul funcționarilor publici cu funcții importante, cu atât mai mult cu cât petentul a făcut parte din instituția condusă de către intimat, situația în care nu poate fi lipsit de interes pentru modul în care este condusă instituția respectivă. (…) Cu privire la soluția de clasare, judecătorul de cameră preliminară nu poate sesiza decât că aceasta este lipsită de consistență, fiind motivată lapidar, și doar în raport de anumite aspecte sesizate”, se mai arată în soluția dată de judecătorul de cameră preliminară. De asemenea, judecătorul Cociș mai atrage atenția că, de fapt, termenul de prescripție în baza căruia Rus a fost iertat de DNA Cluj nu este împlinit nici pe departe.

”Judecătorul de cameră preliminară constată, de asemenea, că Direcția Națională Anticorupție nu a făcut deloc cercetări și nu a dispus nicio soluție cu privire la infracțiuni de luare de mită, cu privire la care petentul arată în plângere că intimatul ar fi solicitat taxe de protecție, în cazul unui polițist nu există ”taxe de protecție”, aceste taxe având o denumire specifică în cazul funcționarilor publici, și anume aceea de mită. Observăm că nu au fost audiate niciun fel de persoane relativ la aceste fapte sesizate, deși s-ar fu impus audierea numiților Nemeti Istvan și Csaba Gyury, precum și identificarea și audierea patronului clubului Euforia”, se arată în motivarea dosarului din camera preliminară.

Potrivit unui comunicat DNA emis în data de 20 octombrie 2022 Mircea Rus a fost reținut alături de ceilalți implicați în dosar.

RUS MIRCEA – ION, comisar șef de poliție, la data faptei, Șef al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Cluj, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

GRAUR DANIEL – SORIN, comisar șef de poliție, adjunct al Șefului Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Cluj, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

BOB IOANA-PAULA, comisar șef de poliție, șefă a Serviciului Resurse Umane din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Cluj, cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

MARTON ELEK, comisar șef de poliție, Șef al Poliției Municipiului Dej cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
– instigare la fals intelectual,
– purtare abuzivă,
– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

1. În perioada mai – iunie 2021, suspectul Rus Mircea Ion, în calitatea menționată mai sus, ar fi dispus cu încălcarea prevederilor legale (art. 27 indice 16 din Legea 360/2002) împuternicirea suspectului Marton Elek la conducerea Poliției Municipiului Dej, pentru a treia oară consecutiv, în scopul obținerii de către acesta din urmă a unui folos atât patrimonial constând în drepturile salariale aferente funcției pentru care a fost împuternicit cât și nepatrimonial constând în numirea sa într-o funcție de conducere.
În demersul său, suspectul Rus Mircea Ion ar fi beneficiat și de ajutorul celorlalte persoane cercetate în prezenta cauză, care au realizat acte specifice procedurilor de mutare și de împuternicire în funcție, cunoscând caracterul nelegal al acestora.

2. În intervalul iunie – septembrie 2022, suspectul Marton Elek, în calitate de șef al Poliției Municipiului Dej, i-ar fi solicitat telefonic în repetate rânduri ofițerului de serviciu din subordine, să-l ponteze în registrul de ore suplimentare, în zilele de sâmbătă și duminică, cu motivația că ar fi fost planificat de serviciu „din partea conducerii”, în condițiile în care acesta nu s-a prezentat la locul de muncă. Consecințele acestor demersuri ar fi fost întocmirea în fals a unor înscrisuri oficiale privind efectuarea orelor de muncă suplimentară de către lucrătorii de poliție urmată de obținerea de către suspectul Marton Elek a unor beneficii necuvenite (plata drepturilor salariale sau oferirea zilelor libere de compensare pentru orele suplimentare lucrate).

3. În intervalul august 2020 – septembrie 2022, suspectul Marton Elek, în calitatea menționată mai sus, în repetate rânduri, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a adresat expresii jignitoare lucrătorilor de poliție din cadrul Poliției Municipiului Dej și din cadrul Secției Rurală de Poliție Dej”, arată comunicatul DNA.