Astăzi, Curtea de Apel Cluj a dat sentințele privitoare la oamenii de afaceri Viorel Știube, Ioan Huluban și Ioan Galiș. Ei au fost judecați pentru spălare de bani și au fost condamnați la 4 ani de închisoare cu executare. De asemenea, au fost puși să plătească un prejudiciu de peste 800.000 lei.

Constată că prejudiciul cauzat prin comiterea de către inculpaţii Galiș Ioan, Huluban Ioan, Știube Viorel, OLAH NICOLAE TIBERIU şi Stănescu Cina a infracţiunilor pentru care au fost condamnaţi prin prezenta decizie este în cuantum de 849.386,7 lei compus din: 461.095,64 lei TVA (111.687,78+349.407,86) şi 388.291,06 impozit pe profit (94052,86+294238,20) la care se adaugă accesoriile aferente care se vor achita începând cu data scadenţei debitului şi până la plata efectivă a prejudiciului, la plata căruia aceşti inculpaţi vor fi obligaţi în solidar, alături de părţile responsabile civilmente SC Euro Card SRL (prin lichidator judiciar PII) şi SC EC SRL (prin lichidator judiciar RP SPRL). Obligă pe inculpatul Galiș Ioan în solidar cu inculpaţii Huluban Ioan şi Stănescu Cina, cu părțile responsabile civilmente SC EURO TRANS MOL SRL (prin lichidator CII AD) și SC euro Card SRL (prin lichidator RP SPRL) la plata către bugetul de stat a sumei de 193.225,75 lei (din care 115.935,45 lei reprezintă TVA şi 77.290,30 lei reprezintă impozit pe profit), la care se adaugă accesoriile aferente care se vor achita începând cu data scadenţei debitului şi până la plata efectivă a prejudiciului. 

se arată în soluția pe scurt a Curții de Apel Cluj

Potrivit procurorilor DIICOT, Ioan Huluban şi Ioan Galiş, membri ai unui grup infracţional organizat de criminalitate economico-financiară, în calitate de reprezentanţi ai firmelor Eurocard 2000 SRL şi Eurocard 2007 SRL, au înregistrat în perioada 2009-2010, achiziţii de motorină prin intermediul unui circuit evazionist, cu ajutorul inculpaţilor Viorel Ştiube, Nicolae Olah şi Stojka Francisc. În acest fel, aceştia ar fi prejudiciat bugetul de stat cu 3,65 milioane de lei, reprezentând TVA şi impozit pe profit. Cei doi afacerişti sălăjeni au fost acuzaţi de evaziune fiscală şi spălare de bani, iar ceilalţi trei, de constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la evaziune fiscală. Al şaselea inculpat din dosar, Cina Stănescu, este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani.

Viorel Știube mai are condamnări la dosar

Viorel Ştiube a mai fost condamnat pentru evaziune fiscală după ce a păgubit statul cu aproape 4 milioane de euro. În vara anului 2013, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Oradea au dispus trimiterea în judecată a lui Viorel Ştiube, administrator al S.C. ABC Vest Trafic SRL Oradea şi SC Viman Agro Invest SRL Oradea, respectiv în calitate de administrator de fapt al SC Transport Euro SRL Budeşti, Vâlcea.

Potrivit rechizitoriului, în cursul anilor 2007 – 2008, Viorel Ştiube, în calitate de administrator al celor trei firme, a achiziţionat din Ucraina şi Slovacia produse petroliere neaccizabile (ulei de bază), de peste 6.000 tone, pe care le-a comercializat pe teritoriul României, drept carburant auto – motorină. Pentru a justifica operaţiunile comerciale de valorificare a uleiului de bază drept motorină şi pentru a eluda plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului general consolidat, a creat un circuit fictiv de mărfuri, documente şi bani, în care a interpus, în mod formal, SC Damco Nafta SRL Ianca (Bihor) şi SC Minerva Şimleu Silvaniei SA Oradea (societăţi controlate şi coordonate de inculpat), prin întocmirea şi înregistrarea în evidenţele contabile de facturi fictive, care atestau o aparentă stare de legalitate. În această modalitate, au arătat procurorii, Ştiube a creat în dauna bugetului general consolidat al statului un prejudiciu în cuantum total de aproape 4 milioane de euro.

Galiș și Huluban au mai fost implicați în afaceri penale alături de magistrați, dar au scăpat

Oamenii de afaceri Ioan Huluban și Ioan Galiș au mai fost implicați într-un dosar penal ”sensibil” alături de magistrați și practicieni în insolvență, dar au scăpat.  Judecătorul Gheorghe-Valentin Chitidean de la Curtea de Apel Cluj, a dispus anularea unui rechizitoriu făcut de procurorii DIICOT Sălaj și a tuturor probelor din dosarul în care erau vizați mai mulți oameni de afaceri, polițiști, lichidatori și un judecător.

În dosar au fost trimiși în judecată afaceriştii Ioan Huluban şi Ioan Galiş, fiica acestuia din urmă, Ioana Malvina Pop-Galiş, lichidatorii Sorin Cosma şi Răzvan Traian Zăvăleanu, colaboratoarea celui din urmă, Ramona Fărăianu, poliţiştii Marius Felician Fărcaş şi Gheorghe Vasile Zaha, fostul inspector şcolar general Ioan Abrudan, omul de afaceri Dumitru Ardelean, judecătorul Patriţiu Dărăban, fratele acestuia, Ionel Dărăban, şi finul lui Galiş, Petru Daniel Pop.

Acuzațiile din rechizitoriu

Potrivit rechizitoriului, inculpaţii, printre care şi un fost poliţist, se foloseau de unele societăţi fantomă, administrate de diverse persoane fără adăpost, pentru a regla activitatea contabilă în vederea evitării bugetului de stat. Banii obţinuţi din activităţile de evaziune fiscală şi delapidare intrau în posesia administratorilor societăţilor beneficiare, care controlau şi firmele fantomă. Potrivit magazinsalajean.ro, unii administratori care figurau în acte, după efectuarea controalelor de către organele fiscale, au fost sancţionaţi fără să aibă cunoștință însă despre fraudele fiscale desfăşurate cu ajutorul acestor societăţi de către liderii grupării de crimă organizată. Astfel, aceste persoane erau transportate de către liderii grupării în municipiul Zalău, respectiv la notarul public, la Oficiul Registrului Comerţului, la diferite unităţi bancare, unde semnau actele de cesiune, de deschidere de conturi, ulterior actele societăţii fiind preluate de către membrii grupării, inclusiv cardurile bancare şi codurile PIN aferente. De asemenea, aceste persoane fără adăpost erau obligate să semneze chitanţe şi facturi fiscale în alb, contracte de prestări servicii, contracte de vânzare cumpărare, împuterniciri, acestea fiind folosite ulterior pentru desfăşurarea unor activităţi economice fictive, respectiv achiziţionarea de bunuri, prestări servicii sau vânzarea unor bunuri.

Un exemplu elocvent este preluarea unei societăţi comerciale de către o persoană fără adăpost din oraşul Tăşnad, județul Satu Mare, care trăia într-un garaj, fără apă curentă şi electricitate, singurul venit al acestuia fiind ajutorul social în sumă de 127 de lei. După semnarea actelor de cesiune şi eliberarea documentelor bancare, unul dintre liderii grupării a ridicat de la o unitate bancară cardul bancar întocmit pe numele persoanei fără adăpost, precum şi codul PIN. În perioada desfăşurării activităţii infracţionale pe această societate într-o singură lună liderii grupului de crimă organizată au rulat sume de zeci de mii de euro.

Dosar fără judecători

În cadrul Tribunalului Sălaj s-a ajuns la situația atipică în care nici un judecător al acestei instanțe nu a vrut să judece acest dosar de evaziune. Toți judecătorii au refuzat pe rând să judece acest caz, iar judecatorul de rezervă Nicolae Chiș, căruia i-a fost repartizat dosarul, a ajuns din judecător martor în alt proces în care sunt judecați cei doi afaceriști.

Magistrații au considerat că au fost omise din rechizitoriu “elementele concrete de individualizare, de trimp, loc, mijloace, scop” și au retrimis dosarul la DIICOT.  După ce neregulile au fost remediate, judecătorul de cameră preliminară a invocat art. 346 din Noul Cod Penal care spune că “rechizitorul este neregulamentar întocmit , iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut, dacă neregularitate atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitele judecății”, precum și art. 6 din CEDO, ce stipulează dreptul fiecărui individ la un proces echitabil.