//Fostul ștrand municipal din Cluj-Napoca dispare sub imobiliarele Unita Turism

Fostul ștrand municipal din Cluj-Napoca dispare sub imobiliarele Unita Turism

O sentință definitivă a Curții de Apel Timișoara dă undă verde dezvoltării imobiliare de pe amplasamentul fostului ștrand municipal din Cluj-Napoca. Este vorba de spațiul verde de pe Aleea Stadionului, peste drum de BT Arena. În 2011, Unita Turism a propus construirea unui imobil cu 8 etaje. S-a izbit de refuzul aleșilor locali, în special al primarului Emil Boc a declarat că el nu va fi de acord cu acest tip de dezvoltare imobiliară în zona respectivă. Între timp, Horia Ciorcilă a obținut în instanță dreptul de a extinde fostul hotel Sport, francizat acum în Radisson Blu. Acum și Unita Turism a obținut dreptul de a construi. 

De ce este important acest subiect pentru clujeni ?

Pentru că, pe de o parte, reprezentanții administrației locale au un discurs public despre protejarea zonelor verzi ale orașului. Pe de altă parte, în fapt, Primăria Cluj-Napoca nu a făcut mare lucru pentru zonele centrale care ar fi putut fi transformate în spații verzi de agrement și redate publicului. În aceste situații, primăria a preferat să simuleze protejarea acestor spații și să sprijine investițiile private ale unor oameni de afaceri care gravitează într-un cerc restrâns protejat la nivel politic și administrativ.

Sursa geoportal.ancpi.ro. / Zonele unde vor apărea construcții sunt marcate cu verde

Dacă până acum zona respectivă era încadrată în UTR ZCP_VA, adică o zonă verde destinată scuarurilor, grădinilor sau parcurilor publice, judecătorii timișoreni au dispus schimbarea regimului cu UTR ZCP_ET, o zonă construită protejată – zonă de activități economice cu caracter terțiar, pentru care este obligatoriu reglementarea printr-un plan urbanistic zonal.

Captură primariaclujnapoca.ro / Proiectul de hotărâre prin care se va schimba încadrarea urbanistică a zonei.

În 2022, primarul Emil Boc declara în presa locală că în perioada mandatului său nimeni nu va construi peste spațiul verde.

„Unii încă așteaptă. Știți unde? La ștrand. Lângă Hotelul Radisson Blu. Sunt niște investitori care s-au încăpățânat să spună că ei așteaptă, că nu o să mai fiu primar la un moment dat și că vor face acolo bloc de 16 etaje, pe locul vechiului ștrand. Locul acela așa e în istoria Clujului, ștrand, faceți spații de spa, agrement, orice, dar nu blocuri de 16 etaje. Avem o zonă superbă a Parcului Central și noi să o compromitem să punem 5-6 blocuri cu 14 etaje. Cum ar mai arăta zona din perspectiva calității vieții? Oamenii se așteaptă la o oază de verdeață, fără poluare. Să nu se înțeleagă că am ceva cu mediul privat pe care îl susțin cu toată convingerea legală. Trebuie găsit un echilibru între interesul public și cel privat”.

Emil Boc

Extinderea hotelului Radisson Blu a fost făcută de compania Winners First SRL, care îi aparține lui Horia Ciorcilă. Omul de afaceri este unul dintre șefii Băncii Transilvania. Pentru a extinde hotelul peste spațiul verde el a obținut, la fel ca Unita Turism SRL, schimbarea regimului de urbanizare din centrul orașului. Însă, spre deosebire de demersul Unita turism, în cazul lui Ciorcilă procesul lui a durat câteva luni de zile. Prin această modalitate, hotelul s-a extins de la 10.888 mp (suprafață desfășurată) la 14.308 mp. 

Practic, în acest caz administrația locală l-ar fi lăsat pe Ciorcilă să construiască și fără proces, dar nu s-a putut din cauza regulamentului de urbanism local. De altfel, după câștigarea procesului, arhitectul Vlad Negru, membru al CTATU Cluj, a subliniat că i se pare că hotelul vine foarte bine în completarea celor două mari investiții publice din Parcul Central, Stadionul Cluj Arena și Sala. Polivalentă. „Cred că este cel mai bun lucru care se poate întâmpla acum în acea zonă. Aveam nevoie de așa ceva”, a declarat arhitectul Negru la data respectivă.

Construcțiile din zona centrală a orașului se reglementează prin Planul Urbanistic Zonal pentru Zone Construite Protejate 

Tema de proiectare a acestui plan trebuie avizată mai întâi de Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism și de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 3, conform condiționărilor primare impuse prin Planul Urbanistic General pentru arealele care se încadrează în ZCP_Et.

Componența Comisiei Zonala a Monumentelor Istorice nr. 3 s-a actualizat peste vară

Prima ședință a comisiei în această formulă va avea loc în 12 și 13 septembrie 2024, documentațiile putând fi depuse până azi, de 6 septembrie, ora 12:00.

Trei membrii au fost înlocuiți, respectiv Ioana Rus Cacoveanu, Eugen Pănescu și Vincze Szilárd Alpár. Dintre aceștia trei, presa locală a relatat anul trecut, că Ioana Rus Cacoveanu (lector universitar doctor, Universitatea de Artă și Design, Cluj-Napoca) și Eugen Pănescu (arhitect și urbanist, membru al boardului Consiliului Arhitecților din Europa - ACE) alături de Tulogdy László György (arhitect), nu au votat pentru refacerea platformei pe care fusese amplasat inițial grupul statuar „Școala Ardeleană”. 

În locul celor trei, s-au alăturat comisiei: Cristina Tuță Filip – arhitect atestat ca specialist în domeniul monumentelor istorice, Kulcsár András Levente – arhitect atestat ca expert în domeniul monumentelor istorice și administrator K & K STUDIO DE PROIECTARE SRL, și Adrian Iancu – fost arhitect șef al municipiului Cluj-Napoca, administrator ARHIMOBIL SRL, profesor, doctor, și ca urbanist „reprezentantul Registrului urbaniștilor din România – Biroul teritorial al regiunii de dezvoltare  N-V și reprezentantul Universității Tehnice din Cluj-Napoca” în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism.

Ca șef de proiect, Adrian Iancu a semnat multe proiecte de-a lungul timpului, printre cele mai recente regăsindu-se Planul Urbanistic Zonal de malul lacului Gheorgheni prin a cărui aprobare „a fost reavizată o ilegalitate mai mare prin care coeficientul de utilizare al terenului a fost mărit cu 100%”, și Planul Urbanistic de Detaliu al blocului de pe Cetățuie, „avizat cu niveluri ilegale”. 

De asemenea, Adrian Iancu este beneficiarul alături de alți oameni de afaceri a proiectului imobiliar din zona estică a Tăieturii Turcului, vis a vis de Tetarom I, mai exact pe strada Povârnișului, pentru care s-a aprobat Hotărârea de Consiliu Local a Planului Urbanistic Zonal de urbanizare la ultima ședință, din data de 29 august 2024. Proiectul a revenit în consultare publică în perioada 5-19 iulie 2024, după ce avizul arhitectul șef emis anterior în 23 octombrie 2023, a fost modificat în 4 iulie 2024 prin eliminarea condiționării emiterii autorizațiilor de construire „ulterior demarării lucrărilor de execuție la pasajul rutier Tăietura Turcului, din cadrul proiectului de modernizare și electrificare a căii ferate Cluj – Episcopia Bihor”.

Se remarcă și prezența reprezentantul firmei K&K Studio, Kulcsár András Levente, în noua comisie a monumentelor. Acesta se ocupă de o gamă largă de proiecte, de la elaborarea documentației tehnico-economice aferentă proiectului de investiții publice privind renovarea Teatrului și Operei Naționale din Cluj-Napoca, la Planul Urbanistice de Detaliu pentru parcul și parcajul suprateran de pe strada Gheorghe Dima, respectiv vechi tatonări privind parcajul din piața Mihai Viteazul.

Tulogdy László György, arhitect atestat ca specialist în domeniul monumentelor istorice și administrator EKTRA STUDIO SRL, a rămas membru al comisiei alături de: Sorin Cociș – arheolog și președintele comisiei, Claudius Daniel Pop – actualul arhitect șef al muncipiului Cluj-Napoca, Ligia Ileana Subțirică – fost arhitect șef al municipiului Cluj-Napoca, „reprezentantul Direcției Județeane pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Cluj și a Uniunii Arhitecților din Romania – filiala Cluj” în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (care „a susținut în fața procurorilor anticorupție că suferă de demență, pentru a scăpa de răspunderea penală” în „dosarul DNA Cluj care vizează mai mulți angajații biroului de urbanism din cadrul administrației locale”), Claudiu Daniel Salanță – arhitectul șef al județului Cluj, Cristina Fărcaș Rotariu – arhitectul șef al județului Bistrița-Năsăud, Aletta Popovici – arhitectul șef al județului Sălaj atestat ca specialist în domeniul monumentelor istorice, și Kis Alpár-Sándor – inginer atestat ca specialist în domeniul monumentelor istorice.

Revenind la afacerea imobiliară a Unita Turism din zona centrală, trebuie precizat că societatea nu va putea construi blocuri pentru locuințe

Locuirea, „de orice tip”, este interzisă în cazul zonelor construite protejate destinate activităților economice cu caracter terțiar. Se vor putea autoriza în schimb birouri/ sedii financiar-bancare, servicii cu acces public, spații comerciale/ culturale/ cercetare științifică, sau chiar cazare turistică în completarea hotelului vecin. Se va putea construi condiționat inclusiv parcaj public sau privat, fie subteran fie suprateran, dar în clădire dedicată.

Modul în care se va ocupa terenul cu construcții, cum se vor relaționa acestea față de Aleea Stadionului sau Canalul Morii, înălțimea viitoarelor clădiri, amprenta acestora la sol, toate aceste aspecte se vor reglementa obligatoriu prin Planul Urbanistic Zonal pentru Zone Construite Protejate.

În schimb procentul minim al spațiilor verzi se impune a fi cel stipulat prin Planul Urbanistic General, indiferent de ce se va ”negocia” în momentul emiterii avizului de oportunitate. Conform legii, prevederile Planului Urbanistic General (în acest caz U.T.R ZCP_Et) care se pot modifica prin avizul de oportunitate/ inițiere, respectiv prin Planul Urbanistic Zonal, NU cuprind și suprafața spațiilor verzi, indiferent de modul de organizare al acestora.

Astfel, viitorul Plan Urbanistic Zonal pentru Zone Construite Protejate va trebui să reitereze următoarele: 

Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minimum 20% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere. Pe fâşia de teren cuprinsă între stradă / spaţiu public şi clădirile retrase de la alinimanent (grădina de faţadă), minim 30% din suprafeţe vor fi organizate ca spaţii verzi.

Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.

Cine este milionarul Goschy

Josef Goschy s-a născut în Timişoara şi este descendent al unei familii franceze din Strasbourg, strămutaţi pe vremea Mariei Tereze în Banat. Ocupă locul 120 în clasamentul „Forbes 500 Miliardari“, cu o avere estimată la 30 de milioane de euro. În ediţia precedentă a topului, el se clasa pe poziţia 83, cu o avere de 50-55 milioane de euro. Josef Goschy a vândut asigurări pentru ADAS la începutul anilor ’70, iar în 1978 s-a mutat cu familia în Germania. Experiența din ţară i-a servit şi acolo, devenind broker de asigurări. În anii ’90 s-a întors în România cu şase milioane de mărci. În 2000 a decis ieşirea din businessul cu asigurări prin vânzarea unui pachet majoritar din compania sa. Printr-o conjunctură, Josef Goschy a ajuns proprietar de hoteluri. Acum, afacerea Unita Turism este controlată de nepoții lui.

Răzvan Robu / Anca Mihai