Odată cu aprobarea Hotărârii de Consiliu Local pentru Planul Urbanistic Zonal Carbochim, contractul de restructurare dintre, pe de-o parte Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca și municipiul Cluj-Napoca reprezentați de Emil Boc, și pe cealaltă parte RIVUS INVESTMENTS SRL și EUROMA SPORT SRL, devine anexă/ parte integrantă a acestei hotărâri, reprezentând o etapă importantă a procedurii de restructurare urbană impusă prin Planul Urbanistic General.
Ce este în neregulă cu planul de restructurare în valoare de 66 milioane euro?
Aceste schimbări sunt nelegale pentru că ele se vor face fără aprobarea anterioară a unui Plan Urbanistic Zonal sau a unui Plan Urbanistic de Detaliu care să reglementeze aceste obiective, ci doar prin autorizare. Planul Urbanistic General stipulează clar, că este nevoie de elaborarea unui P.U.Z. sau P.U.D.
Doar că obiectivele de utilitate publică (sens giratoriu strada Porțelanului, sistematizarea și modernizarea străzii Porțelanului, sistematizarea intersecției străzilor Porțelanului-Paris-Câmpul Pâinii, amenajarea străzii Câmpul Pâinii – de-a lungul platformelor Unirea-Carbochim, un pod carosabil și două pietonale peste râul Someșul Mic), în valoare de peste 66 de milioane de euro, cuprinse în contractul de restructurare ca obligație a investitorului în vederea realizării investiției private, adică a mall-ului cu dotările aferente și funcțiunile conexe, se află în afara arealului de reglementare a Planului Urbanistic Zonal Carbochim (cu excepția „malului drept al Someșului Mic pe tronsonul adiacent PUZ”), urmând a fi realizate „în baza unor proiecte de specialitate autorizate”.
Ce prevede contractul de restructurare în valoare de peste 66 milioane euro:
- a) Realizarea unui pod rutier peste râul Someșul Mic (între capătul străzii Câmpul Pâinii și strada Oașului), cu trama de patru benzi auto, două trotuare, două piste velo și sistem de semaforizare inteligent. Podul se va realiza între capătul străzii Câmpul Pâinii și strada Oașului
- b) Realizarea a două poduri pietonale peste râul Someșul Mic
- c) Realizarea a două girații situate pe străzle Porțelanului și Câmpul Pâinii
- d) Realizarea unui sistematizări/modernizări a străzii Porțelanului
- e) Realizarea unei sistematizări și semaforizări inteligente a intersecției dintre străzile Paris, Câmpul Pâinii și Porțelanului
- f) Realizarea și amenajarea peisagistică și rutieră a zonei limitrofe situate între strada Porțelanului, strada Câmpul Pâinii și zona ce urmează a fi restructurată, identificată prin nr. cad. 309117 și nr. cad. 350730
- g) Trecerea în domeniul public cu titlu gratuit, a suprafețelor de teren dezmembrate în vederea regularizării și modernizării străzilor Porțelanului și Câmpului Pâinii
- h) Amenajarea malului drept a Someșului Mic pe tronsonul adiacent PUZ
- i) Realizarea unei sistematizări/modernizări a străzii Câmpului Pâinii între podul nou propus și strada Paris la 4 benzi carosabile, bandă de biciclete, un trotuar, un trotuar de gardă, alveolă pentru stația de transport în comun
- j) Trecerea în domeniul public cu titlu gratuit, a imobilului cu numărul cadastral 309117
Deși contractul de restructurare nu respectă prevederile Planului Urbanistic General, Municipiul Cluj-Napoca își asumă obținerea autorizațiilor pentru lucrărilor cuprinse în contract pe strada Porțelanului, inclusiv Piața 1 Mai și intersecția cu strada Paris, strada Câmpul Pâinii și peste Someșul Mic („2.6. Autorizațiile de construire aferente investițiilor publice vor fi obținute de către UAT Cluj-Napoca, investitorul privat având obligația de a colabora cu autoritatea publică pentru a obține avizele, autorizațiile și orice alte documente prevăzute de lege.”)
Până la aprobarea Noului Cod al Urbanismului, cheia ”negocierilor” dintre interesele comunității și cele private constă în avizul de oportunitate, care se aprobă după caz de primarul localității/ primarul general al municipiului București/ președintele consiliului județean.
În cadrul Unității Teritoriale de Referință – U.T.R._RiM, în care se încadrează majoritar arealul Planului Urbanistic Zonal Carbochim, „spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 30% din suprafaţa totală” … MINIM 30%!!!
„Prin avizul de oportunitate nr. 282 din 29.12.2022 pentru elaborarea P.U.Z.-ului de restructurare a platformei Carbochim, nu se stabilesc prevederi privind spațiul verde, fie acesta organizat „pe solul natural” sau altfel. Ca atare, nu se suprascriu prevederile U.T.R.-ului RiM pentru zone mixte din cadrul P.U.G.-ului, privind spațiile verzi. Astfel, în această privință, se impune respectarea reglementărilor din P.U.G. pentru zona mixtă aferentă U.T.R. RiM, respectiv „spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 30% din suprafaţa totală”, adică din suprafața totală existentă aferentă U.T.R RiM.” … AVIZUL DE OPORTUNITATE NU SUPRASCRIE PREVEDERILE P.U.G.-ul PRIVIND SPAȚIILE VERZI, DE ORICE FEL!!!
Condiția MINIM 30% SOL NATURAL nu privește doar oferirea unei baze solide vegetației, fie această înaltă, medie sau joasă, ci fundamentează relația proiectului de restructurare cu albia minoră a râului Someșul Mic de care se alipește, situându-se în zona de influență a albiei majore, respectiv constă într-o bază pentru captarea apelor pluviale.
Sigilarea subteranului pe amprenta celor patru subsoluri, presupune lucrări de excavații adânci, respectiv dublarea perimetrului subsolurilor prin construirea de pereți mulați sau piloți forați, a căror adâncime totală va fi mai mare decât înălțimea totală a nivelurilor subterane, scopul fiind de a împiedica pătrunderea apelor în subsoluri pe întreg perimetrul acestora, pe lângă considerentele de rezistență/ structurale.
Mall-ul cu un nivel subteran în plus față de cât prevede studiul geotehnic
Deși pe planșa „A.04. Plan reglementări urbanistice”, parte integrantă a Hotărârii de Consiliu Local pentru P.U.Z. Carbochim, sunt reprezentate patru subsoluri, concluziile studiului geotehnic se referă la clădiri cu DOAR două – trei niveluri subterane, a căror adâncime de fundare ar ajunge la maxim 15 metri.
Pentru ca în momentul săpăturilor terenul înconjurător să nu se surpe, pe perimetrul viitoarelor subsoluri se prevede realizarea „unui perete de susținere etanș (pereți mulați, pereți din piloți forați secanți) încastrat în strat impermeabil și realizarea de lucrări de epuizmente”. Este necesar ca structura alipită subsolurilor, care trebuie să asigure stabilitatea terenul dimprejurul excavațiilor și a nivelurilor subterane, sigilând perimetral subsolurile, să coboare până în stratul argilelor marnoase, ancorându-se în stratul respectiv. Nu este amintită adâncimea la care s-a interceptat stratul argilelor marnoase în cazul acestui amplasament.
De asemenea se consideră necesară realizarea unor puțuri din care să se pompeze apa subterană.În general, rolul acestor lucrări de epuizmente este de a evita infiltrarea și băltirea apelor subterane în viitoarele subsoluri, respectiv de a împiedica slăbirea structurii prin acțiunea apelor subterane în timp.
Concluziile studiului de inundabilitate relevă măsurile „necesare/ posibile pentru scoaterea amplasamentului de sub inundabilitatea la debitul cu probabilitatea de depășire de 0.2%”, adică „o dată la 500 de ani”. Pentru construirea ”celui mai mare mall din România”, deservit de circa 4.800 locuri de parcare, majoritatea regăsindu-se în parcajul subteran, se prevăd „lucrări de decolmatare și cosmetizare în albia râului Someșul Mic”, fără a se detalia în acest memoriu în ce constă COSMETIZAREA.
Soluția definitivă privind evacuarea apelor pluviale de pe amplasamentul viitorului mall se va prezenta de abia anterior obținerii autorizației de construire, ca parte a documentației tehnice suport.
Partea scrisă a P.U.Z.-ului Carbochim amintește doar ca soluțiile principiale de a evacua apele pluviale în bazin de de retenție și/ sau în râul Someșul Mic. Apele pluviale colectate de pe suprafața zonelor carosabile supraterane și subterane (parcaj) ce vor deservi aproximativ 4.800 de mașini, vor fi „preepurate” anterior evacuării de către separatoare de hidrocarburi, a căror dimensionare și amplasare va fi prezentată de asemenea doar în cadrul documentației tehnice pentru obținerea autorizației de construire.
