Clujenii beau apă filtrată prin moloz, deșeuri și frezări de pe urma reabilitării de drumuri. Acest lucru se întâmplă în urma lucrărilor de reabilitare a unei instalații de captare a apelor subterane din Florești. Instalația este a Companiei de Apă Someș care a atribuit contractul companiilor Dimex și Consola Grup Construct. Caietul de sarcini al licitației arată modalitatea și materialele cu care ar fi trebuit câștigată licitația. Cu toate acestea, o serie de fotografii realizate la fața locului arată că pe terenul unde au fost realizate lucrările au fost descărcate mai multe deșeuri din construcții de către executantul lucrării. Opinia reprezentanților Companiei de Apă Someș SA și a firmei Dimex, care se regăsește în cadrul acestui articol, arată cum este tratată această problemă de sănătate publică
De ce este important acest subiect pentru clujeni ?
Pentru că neregulile semnalate în cadrul acestui articol, referitoare la modalitatea în care au fost realizate lucrări la un sistem de captare al apei subterane destinate consumului uman nu au fost făcute cu respectarea Caietului de Sarcini. De asemenea, este îngrijorătoare atitudinea reprezentanților instituțiilor publice, în special a celor din cadrul Companiei de Apă Someș, care susțin că au verificat modul în care a fost realizată lucrarea fără să fi semnalat această situație.
În decembrie 2021, Compania de Apă Someș a atribuit contractul „Reabilitarea sursei subterane Floresti” unei asocieri formate din companiile Dimex 2000 din Bistrița și CONSOLA GRUP CONSTRUCT din București. Valoarea contractului este de 66.584.000 lei, iar o parte din sumă provine fonduri europene prin care s-a încercat „creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei”. Singura ofertă depusă în cadrul acestei proceduri a fost cea a companiilor care au câștigat contractul.
Captură e-licitatie.ro
Potrivit caietului de sarcini, lucrările sunt făcute pentru ca apa potabilă să îndeplinească standardele Directivei UE 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman.
Contractul de lucrări “Reabilitarea sursei subterane Floresti” cuprinde proiectarea și execuția de lucrări cu caracter de reabilitare pentru următoarele obiective: – Punerea în siguranță și reabilitarea fronului de captare; – Reabilitarea drenurilor orizontale existente; – Reabilitatea sistemului de lacuri de infiltrație existent; – Realizarea sistem de monitorizare SCADA și alte lucrări conexe sistemului de captare.
Potrivit caietului de sarcini, sursa subterană Florești este formată din 5 zone de captare: Uzina Florești, Captarea Şapca Verde, Captarea I, Captarea II şi Captarea E. Lucrările de execuție a sursei subterane Florești au fost realizate în trei etape: captarea Florești, Şapca Verde + Captaţia 1 etapizată între 1892-1932, extinderea captării Şapca Verde, Captaţia 1, dren Captaţia 1, dren Uzina Florești, puţuri Captaţia 2 şi lacuri de infiltraţii între 1950-1970 şi dren Captaţia 2, dren Stația E şi lacuri de infiltraţii aferente între 1970-1994. Puţurile au fost săpate la adâncimea de aproximativ 8 m și sunt exploatate prin sifonare. O parte din apă este captată printr-un sistem de drenuri.
Suprafața totală a lacurilor de imbogățire a freaticului este de aproximativ 150.000 mp.
Caietul de sarcini arată ce tip de material ar fi trebuit folosit în cadrul lucrărilor pentru ca puțurile de captare și sistemul de drenuri de pe malul Someșului să nu fie inundate.
”Materialul ce urmează a fi depus în corpul digului va fi argilos şi se va așterne şi compacta în straturi succesive de 30 cm grosime realizându-se un grad de compactare de 95%. Pe ambele taluzuri ale digului precum şi pe coronament se va așterne un strat vegetal care se va înierba cu ierburi perene. Problema există și la malul stâng, în general cota terenului pe malul stâng fiind mai joasă decât cel de pe malul drept. Va fi necesară reparația digului existent și pe malul stâng al râului Someș. Eroziunile active din albia minoră se vor stopa prin protejarea malurilor cu prism din anrocamente. (…) Greutatea anrocamentului în consolidare va fi de g≥440kg/buc, care se va împăna îngrijit cu piatră mai mică, pentru a evita dislocarea.”, se arată în document. Caietul de Sarcini în baza căruia trebuiau realizate aceste lucrări poate fi citit la finalul acestui articol.
Filtru de apă cu bitum, asfalt frezat, moloz
O serie de fotografii arată că în cadrul lucrărilor au fost folosite deșeuri din construcții: frezări de asfalt,bucăți de bitum, moloz și alte deșeuri provenite din lucrările de construcții.
Imaginile arată cum utilajele companiei Dimex descarcă pe amplasamentul lucrării aceste materiale care sunt îngropate cu buldozerele în stratul de pământ din zona puțurilor de captare.
Managerul companiei, Ioan Scurtu, spune că imaginile mint.
”Nu, nu am făcut așa ceva, sunt oameni rău intenționați care spun așa ceva”, a declarat Scurtu.
Managerul de proiect, angajat și el al companiei Dimex, spune că, de fapt, deșeurile respective ar fi fost aduse de muncitorii Companiei de Apă Someș.
”A fost o sesizare de la Apele Romane anul trecut și cei de la Compania de Apă și-au depozitat betoane. Dar au venit și le-au cărat de acolo. Noi nu am avut de săpat puțuri, ci de reabilitat și curățat puțurile. Materialele sunt recuperate de companie de la intervențiile lor și au fost înglobate la digul de protecție. Așa a fost și contractul”, explică profesionistul Dimex.
Reprezentanții Companiei de Apă Someș au transmis că stadiul lucrărilor este 86%, iar termenul de finalizare al lucrării este luna iulie 2024.
Am întrebat dacă, până în momentul de față lucrările au fost verificate, iar răspunsul venit a fost că, săptămânal, au fost făcute verificări pe amplasamentul lucrării.
În legătură cu acuzațiile făcute de reprezentanții Dimex, care au susținut că angajații Companiei de Apă ar fi adus deșeuri din construcții, răspunsul primit este următorul:
„Aspectele semnalate fac trimitere la o șituație de urgență când în urma unei avarii majore săpătura de beton a fost depozitată temporar pe un teren în lucru în cadrul contractului de lucrări CL 14 Reabilitarea sursei subterane Florești după care au fost evacuate înaintea de readucerea terenului la starea inițială”.
În pofida a ceea ce susțin reprezentanții Companiei de Apă Someș, deșeurile din construcții sunt îngropate în terenul respectiv, după cum arată fotografiile făcute pe amplasament.
Fotografii realizate în teren arată că s-au realizat lucrări ample de terasamente cu deșeuri rezultate din lucrări de construire ale infrastructurii de drumuri – piatră, asfalt, moloz, îmbibate cu uleiuri și hidrocarburi, deosebit de nocive, care reprezintă un risc major privind infiltrarea în „stratul de sol activ”, situate fiind în proximitatea imediată a unei linii de captare subterană, respectiv infiltrarea apelor cu potențial poluant.
Captarea de apă subterană Floreşti are şi rol de infrastructură critică, zonele de protecţie sanitară (cu regim sever şi cu regim de restricţie) asigurând şi securitatea alimentării cu apă potabilă a unei bune părţi a populaţiei Municipiului Cluj.
”Deșeurile provenite din materialele de construcții sunt extrem de toxice pentru sănătatea umană atunci când substanțele se infiltrează în sursele de apă. Dacă deșeurile provin din lucrări de pe străzi, conținutul toxic este și mai nociv pentru că ele conțin substanțe plastice, aditivi, care intră în alimente. Hidrocarburile afectează calitatea apei influențând gradul de duritate al apei. În timp, conținutul mare de săruri afectează rinichii. Dacă deșeurile conțin resturi metalice, cum arfi plumbul, acestea pot cauza bolii, cum ar fi cancerul, sau pot provoca afecțiuni neurologice. Țineți minte că în trecut benzina conținea plumb. Acestea sunt motivele pentru care acest metal a fost scos din conținutul benzinei”, explică chimistul Adrian Dudu.
La 5 km în amonte balastiere ilegale înfundate cu deșeuri din construcții
La aproximativ 5 km în amonte de amplasamentul lucrărilor de reabilitare a sistemului de captare, pe malurile Someșului Mic au fost săpate ilegal gropi de exploatare a balastului. După ce mineralele au fost exploatate, gropile au fost umplute cu deșeuri din construcții, dar și menajere. Astfel, râul și pânza de apă freatică sunt otrăvite, lucru care va impacta pentru multă vreme ecosistemul. Pentru a ascunde exploatările ilegale, peste ”cariile” plombate cu moloz este tras un strat de pământ. Gazeta de Cluj a publicat în luna mai 2024 un articol despre acest lucru. Până în momentul de față, instituții cum ar fi IPJ Cluj, Garda de Mediu Cluj, Apele Române Cluj, care ar fi trebuit să se autosesizeze în legătură cu aspectele prezentate, nu au transmis că ar fi luat atitudine.
O lege te trimite la pușcărie dacă îngropi deșeuri
În 2022, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care prevede pedepse cu închisoarea pentru cei care incendiază sau îngroapă deșeuri.
„Aceste practici afectează grav mediul înconjurător și a decis Guvernul astăzi ca pentru aceste fapte să fie o pedeapsă cu închisoare de la 3 la 5 ani. Am susținut de fiecare dată necesitatea înăspririi pedepselor în gestionarea nelegală a deșeurilor”, a declarat Tanczos Barna, ministrul Mediului, după promulgarea ordonanței.
Conform acestuia, incendierea și îngroparea deșeurilor afectează aerul și calitatea apelor subterane.
Acesta a spus că a fost aleasă varianta ordonanței de urgență „pentru că nu mai putem aștepta”, iar prevederile acesteia se vor aplica imediat după apariția în Monitorul Oficial.
„În același timp, pentru abandonarea deșeurilor am venit cu o clarificare a definiției și am majorat amenzile. Amenda pentru persoană fizică începe de la 10.000 de lei până la 20.000, iar pentru persoanele juridice de la 50.000 la 70.000 de lei”, a adăugat ministrul Mediului.
Răzvan Robu/Anca Mihai
