Primăria Cluj-Napoca este obligată printr-o sentință judecătorească să plătească aproape 700.000 lei. Motivul: a folosit proiectul unei secțiuni din centura orașului fără să aibă acest drept. Este a doua oară când administrația locală pierde procesul cu firma de proiectare Proinvest din Târgu Mureș. Proiectul centurii ocolitoare Calea Turzii – Mănăștur nu s-a mai realizat, însă este folosit încă din 2007 ca „vehicul” electoral pentru politicienii din administrația locală.
De ce este important să afli informațiile din acest articol?
Pentru că de ani de zile infrastructura rutieră a orașului Cluj-Napoca nu mai răspunde nevoilor locuitorilor și a celor care sunt în tranzit. În timp ce administrațiile locale și județene, conduse în familie, de primarul Emil Boc, nașul lui Alin Tișe, șeful Consiliului Județean Cluj, avizează proiecte imobiliare de anvergură pentru o camarilă restrânsă de oameni de afaceri, dezvoltarea infrastructurii rutiere se regăsește doar în promisiunile electorale. În acest fel, orașul Cluj-Napoca este promovat de administrațiile publice ca un pol de dezvoltare, însă problemele sistemice, nerezolvate de ani buni, sunt ținute ascunse de autorități.
Primăria Cluj-Napoca a încheiat în 2006 un contract cu firma Proinvest din Târgu Mureș. Trebuia proiectat tronsonul ocolitoarei Calea Turzii – Mănăştur. Ulterior, proiectul nu s-a mai realizat pentru că PUZ-ul a fost respins de consilierii locali, iar primăria clujeană nu a mai achitat contravaloarea contractului, aproximativ 700.000 lei. Cu toate acestea, proiectul a fost folosit și inclus în Planul Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca, fără a se specifica faptul că a fost realizat de această societate și fără cere acordul autorilor lui.
Cu alte cuvinte, a fost vorba de un „furt intelectual”.
Sursa peundemerg.ro
Într-o prezentare a proiectului, tema Planului Urbanistic Zonal (PUZ) studia „traseul pentru realizarea centurii ocolitoare sud a municipiului Cluj Napoca, tronsonul Calea Turzii – Borhanci și Calea Turzii – Mănăștur, precum și reglementarea urbanistică a zonei adiacente traseului drumului ocolitor”.
Centura ocolitoare ar fi trebuit să se încadreze în rețeaua arterelor municipiului Cluj-Napoca ca arteră de gradul II cu două benzi pe fiecare sens, spații de protecție, piste pentru bicicliști, trotuare și plantații perimetrale de protecție.
”Se va stabili modul de racordare a principalelor artere cu care se intersectează, Calea Turzii, Borhanci și Calea Mănăștur și se va studia amplasarea și modul de racordare a altor noduri de circulație asigurându-se legătura cu trama stradală existentă corelată cu importanța arterei și fluența traficului preconizat. Zona adiacentă traseului drumului se va reglementa din punct de vedere urbanistic, la nivel zonal corelat cu prevederile Planului Urbanistic general al Municipiului Cluj-Napoca precum și a celorlalte documentații de urbanism aprobate (Planuri Urbanistice Zonale și de Detaliu din zona studiată)”, mai arăta prezentarea proiectului.
Cum ajunge un proiect major de infrastructură într-un sertar
În 2007, când Sorin Apostu era directorul tehnic al primăriei clujene, acest proiect de infrastructură, neplătit, a ajuns într-un sertar, unde a stat aproximativ 10 ani.
Când a ieșit, a văzut lumina instanțelor, nu cea a utilajelor.
Periodic, a fost prezentat clujenilor care se plângeau de aglomerația din oraș ca fiind rezolvarea problemei. De fapt, a fost doar un subiect electoral.
Captură Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Cluj-Napoca
În 2014, proiectul PUZ-ului a fost „fluturat” într-o ședință de consiliu local, pentru a fi respins.
Serviciul Investiţii al primăriei clujene precizează într-o adresă că, în contextul unor înscrisuri lipsă (aviz de oportunitate, extrase CF actuale, acordul proprietarilor, etc), nu poate fi promovată spre aprobare în Consiliul Local, documentaţia PUZ-Centura ocolitoare, tronson III-Mănăştur sud-Calea Turzii. Pentru lucrarea executată în baza unui contract ferm încheiat cu primăria clujeană, cei de la Proinvest nu au mai fost plătiț.
“Pentru tronsonul II -Mănăştur Sud – Calea Turzii, documentația pentru aprobare PUZ nu a îndeplinit criteriile şi exigenţele de promovare spre avizare şi aprobare, fapt pentru care elaboratorul documentaţiei de urbanism – SC Proinvest SRL trebuie să reanalizeze parte din proiect şi să completeze documentaţia conform prevederilor în vigoare”, au arătat Primăriei Cluj-Napoca.
Cu toate acestea, în același an (2014, n.red.), urbaniștii Primăriei Cluj-Napoca au elaborat Planul Urbanistic General al municipiului în care a fost inclus și traseul executat de firma Proinvest.
Este relevant de menționat că, prin intermediul punctului de vedere nr. 512 din 16.10.2013, emis de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Cluj, s-a specificat în mod expres că PUZ-ul propus spre avizare, urmează să fie inclus în Planul Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca.
Cu alte cuvinte, în demersurile reprezentanților administrației locale de a folosi proiectul Proinvest la elaborarea PUG-ului a fost premeditat
Ca să recapitulăm, când a fost vorba de plată, proiectul nu a îndeplinit criteriile şi exigenţele de promovare spre avizare şi aprobare, dar când a fost vorba de includerea lui în cadrul Planului Urbanistic General, nu a mai fost nicio problemă.
În instanță Primăria Cluj-Napoca a pierdut cu repetiție
Pe fondul acestor discrepanțe, firma Proinvest a deschis un proces împotriva Primăriei Cluj-Napoca.
Prima sentință a fost dată în 2021 și a fost favorabilă pentru firma de proiectare care trebuia să primească aproape 700.000 lei pentru „furtul intelectual” făcut de primăria Cluj-Napoca și autorii PUG-ului.
Captură portal.just.ro
În 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a casat sentința și a dispus rejudecarea dosarului.
În procesul de rejudecare a apelului, magistrații au apreciat că „sunt îndeplinite cerinţele angajării răspunderii pârâtei (a Primăriei Cluj-Napoca, n.red.) pentru fapta ilicită, luându-se act de convenţia încheiată între părţi, prin care reclamanta (SC Proinvest SRL, n.red.) a cedat cu titlu oneros pârâtului drepturile de autor asupra documentaţiei. De asemenea, s-a statuat că pârâtul a procedat la utilizarea documentaţiei, fără consimţământul reclamantei, faptă ce a fost transferată în sfera ilicitului”, arată dosarul de judecată.
Cu alte cuvinte, și la rejudecarea dosarului Primăria Cluj-Napoca a pierdut procesul cu o miză de 700.000 lei pentru banii clujenilor.
Captură portal.just.ro
Ce s-a ales de proiectul centurii Calea Turzii – Mănăștur
În 2018, Primăria Cluj-napoca a semnat un contract de 3,7 milioane de lei euro cu asocierea Transinvest Budapest Kft, Special Terv Epitomernoki Kft, Explan SRL și Cadsil SRL pentru realizarea obiectivului de investiții „Drum Transregio Feleac TR35”, care va include și varianta Calea Turzii – Mănăștur.Traseul centurii metropolitane a municipiului Cluj Napoca, numită V8, are o lungime de 38 de kilometri, cu capătul vestic dincolo de Gilău și capătul estic dincolo de Apahida. Sunt prevăzute 20 de noduri rutiere, iar drumul se va conecta prin bretele de circulație cu actuala rețea rutieră.
Primăria Cluj-Napoca a vrut să dea cu „prescripție”, dar a luat cu „flit”
Pe parcursul procesului rejudecat, în mai 2024, administrația locală clujeană a depus o întâmpinare prin care a cerut ca judecătorii să constate prescripția acțiunii demarate de firma de proiectare. Cu alte cuvinte, după ce a pierdut în prima fază, iar procesul a ajuns la ÎCCJ, reprezentanții primăriei au considerat că pretențiile celor de la Proinvest au „expirat”.
Curtea de Apel Cluj a respins cererea.
„Într-un registru subsidiar observaţiei tardivităţii invocării excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune, instanţa, luând drept puncte de referinţă data curgerii termenului de prescripţie (22.12.2014) şi data expedierii prin poştă a acţiunii, 22.12.2017, reţine inclusiv netemeinicia excepţiei invocate.
Curtea reiterează că premisa de analiză a apelurilor deduse judecăţii, este reprezentată de fundamentul răspunderii contractuale a acţiunii deduse judecăţii. O astfel de constatare comută într-un registru anodin (lipsit de importanță sau valoare, n.red.) aserţiunile apelantului Municipiului Cluj-Napoca (privind lipsa faptei ilicite a încălcării drepturilor de proprietate intelectuală, în condiţiile clauzei art. 9.2 din contract, excepţia lipsei calităţii active a reclamantei, în raport de art. 3,5,6, 7 alin. h şi i, art. 12, 39 şi 42 din legea nr. 8/1996, lipsa calităţii procesuale pasive), examinarea acestora dovedindu-se a fi oţioasă (inutil, nefolositor, n.red.).
