În 1944, pe strada Fabricii din Cluj-Napoca, în locul Clădirii Roșii a fost amenajat ghetoul evreiesc care a înghiți zeci de mii de vieți umane. Fosta fabrică de cărămidă a orașului a fost o transformată într-o adevărată fabrică a morții. De aici au plecat spre Auschwitz zeci de mii români. Acum, pe terenul respectiv, care nu este marcat în niciun fel în memoria celor care au suferit, se construiește un mega-ansamblu imobiliar. Primăria Cluj-Napoca a autorizat fără nicio problemă construirea unui centru de cartier pentru Chimu Căpușan, unul dintre oamenii de afaceri pentru care primarul Emil Boc are o ”ușiță” deschisă oricând.
Firma care a primit autorizația de desființare pentru clădirea de cărămidă roșie este SC Noroc Com SRL, deținută inițial de Novali Massimo, consul onorific al Italiei pentru judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Mureş.
În 2019, societatea Noroc Com SRL a cesionat părțile sociale firmei Tellus Invest SRL, firmă administrată de Anica Căpușan, patroana unei agenții imobiliare din Cluj-Napoca și soția lui chimu Căpușan, unul dintre investitorii imobiliari din oraș. În cadrul tranzacției, Căpușan i-a plătit italianului pentru părțile sociale 16.000.000 euro.
Astfel, pe cele peste 5,5 hectare de pe B-dul Muncii 4-6 se va construi un ansamblu imobiliar cu locuire colectivă şi alte dotări – birouri, comerţ, servicii, turism, învăţământ şi spații de loisir.
Potrivit proiectului, pentru clădirile comune înălțimea maximă va fi de 1-3S+P+7, adică de 7 etaje și trei niveluri la subsol. Pentru clădirile de colț, înălțimea maximă va fi de 1-4S+P+9.
Ocuparea terenului va fi de 60%. Potrivit datelor financiare ale proiectului, valoare investiției va fi de aproape jumătate de miliard de lei (423.957.382 lei)
Cel mai mare ghetou din Transilvania
Lagărul din Cluj a fost stabilit în nordul orașului, la fabrica de cărămidă ”Iris”. În el au fost concentrați 18.000 de evrei din Cluj, din districtele Borșa, Cluj, Hida, Huedin, Nădăștia, precum și deținuții transferați din lagărul din Gherla. A fost al treilea ca mărime din Transilvania de Nord, după ghetourile din Oradea (35.000 de persoane) și din Satu Mare (18.800 de persoane).
Strângerea și mutarea evreilor în lagăr a început la 3 mai 1944. Populația lagărului din Cluj a crescut de la 12.000 de persoane (10 mai), la 14.300 (16 mai), ajungând la aproximativ 18.000 după transferarea evreilor din lagărul din Gherla. Dintre cei concentrați, cam 5.000 erau copii.
Comandantul lagărului din Cluj a fost Urbán László, șeful poliției orașului. Condițiile de trai erau foarte precare în lagăr, mulți dintre deținuți rămânând sub cerul liber fără adăpost, fiindcă șoproanele fabricii erau insuficiente. Mâncarea era pregătită în vane de baie, aduse din casele evreilor. Pentru nevoile fiziologice au fost săpate gropi, dar abia la o săptămână după aducerea în lagăr.
În lagăr a fost înființată o echipă de anchetă și tortură, condusă de colonelul de jandarmi Paksy-Kiss Tibor, comandant al circumscripției IX de jandarmi cu reședința la Cluj și comandant al tuturor efectivelor de jandarmerie din Transilvania de Nord (exceptând județul Maramureș, care intra în circumscripția VIII de jandarmi).
Situația gravă a evreilor concentrați la fabrica de cărămidă ”Iris” a trezit compasiunea conducătorilor bisericilor creștine din Transilvania, care au avut luări de poziție publice, prin care au condamnat ghetoizarea. Dr. Iuliu Hossu, episcop al Bisericii Greco-Catolice, acad. dr. Nicolae Colan, episcop al Bisericii Ortodoxe, dr. Márton Áron, episcop al Bisericii Romano-Catolice, Józan Miklós, episcop al Bisericii Unitariene, dr. Vásárhelyi János, episcop al Bisericii Reformate, au condamnat măsurile brutale luate împotriva evreilor și au acordat ajutor unor victime pentru a scăpa de la deportare.
Fabrica morții din Cluj Napoca
Deportarea evreilor din lagărul din Cluj la Auschwitz a avut loc între 25 mai și 9 iunie 1944, în 6 transporturi. Datele deportării din Cluj au fost: 25 mai 1944 (3.130 persoane), 29 mai 1944 (3. 417 persoane), 31 mai 1944 (3.270 persoane), 2 iunie 1944 (3.100 persoane), 8 iunie 1944 (1.784 persoane), 9 iunie 1944 (1.447 persoane). Conform depozițiilor unor martori, datele de plecare ale trenurilor cu deportați au fost : 25 mai, 27 mai, 29 mai, 31 mai, 5 iunie, 7 iunie 1944. Totalul celor deportați a fost de 16.148 persoane.
