În pofida numeroaselor critici care au vizat pachetul legislativ, Guvernul a adoptat azi Legile Justiției. Pachetul legislativ, urmează să intre pentru aprobare în Senat. Apoi, dacă va primi voturile necesare pachetul legislativ Legile Justiției va merge spre promulgare.

”Cred că modul în care, procesul în care s-a derulat elaborarea acestui pachet de legi reprezintă un exemplu de maturitate și responsabilitate pentru toate instituțiile implicate. Este un obiectiv pe care noi l-am asumat prin Programul Național de Redresare și Reziliență, dar și prin Mecanismul de Cooperare și Verificare. Cred că cel mai important de subliniat este faptul că, practic, prin aceste legi, nu facem nimic altceva decât să asigurăm consolidarea independenței justiției și, bineînțeles garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor români”, a declarat premierul Nicolae Ciucă la începutul ședinței de guvern, deși tocmai lipsa de dezbatere reală a fost reclamată de magistrați și societatea civilă.

După ședința de guvern, ministrul justiției, Cătălin Predoiu a respins acuzația că noile reglementări permit procurorilor șefi ai parchetelor, curților de apel și președinților curții de apel să controleze discreționar promovările pe post.

”Resping categoric această evaluare. Discreționar presupune absența oricăror criterii, ori aceste criterii există în lege. Pe de altă parte, promovarea aceasta în două etape este venită tot ca o propunere din partea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru că stimulează promovarea efectivă în dauna promovării pe loc. Sunt termeni tehnici care sunt cunoscuți celor de specialitate din sistem. Una din marile probleme, în acest moment, în sistem, reclamată chiar de către reprezentanții sistemului judiciar, este faptul că prea puțini își asumă răspunderea managementului, promovarea efectivă, responsabilități în conducerea parchetelor și a instanțelor. Ori noi ceea ce încercăm este să stimulăm această promovare efectivă, repet, păstrând în lege o serie de criterii pe baza cărora se fac.Iar în ceea ce privește evaluarea, până la promovarea efectivă, este bazată pe examene serioase”.

”Nici nu se pune problema ca, într-o funcție de conducere, să fie numit un judecător sau un procuror care nu a parcurs în prealabil profesional toate etapele, inclusiv examenele la care se face referire. De altfel, opinia aceasta este singulară, dacă veți vedea și propunerile care au venit și se regăsesc în avizul CSM, dacă tot l-ați citit, din partea reprezentantului legitim al sistemului judiciar”, a mai spus Predoiu.

Legile nu vizează raporturile dintre România și Comisia Europeană

Ministrul justiției a respins și afirmațiile privind intervenția pachetului legislativ în relațiile România-UE.

”Aceste legi nu vizează cu nimic raporturile dintre România și Comisia Europeană. Ele sunt consfințite de titlul 6 din Constituție, articolele 148, 149 și tratatele României cu Uniunea Europeană, respectiv Tratat de aderare și Tratat de funcționare a Uniunii Europene. Legea nu intervine pe aceste tratate. Iar a pretinde că, în mod indirect, eliminarea acelei abateri disciplinare expres prevăzute echivalează cu modificarea acestor tratate sau cu posibilitatea judecătorului de a ignora o decizie obligatorie a Curții Constituționale, presupunerea aceasta este contrazisă de textele în vigoare. De altfel, pot să mai arunc în discuție și un alt raționament și un alt argument. A pretinde că deciziile nu mai sunt în acest moment obligatorii ar însemna să presupunem că, de la înființarea Curții Constituționale, deci până în punctul în care acea prevedere a fost introdusă în lege, deciziile CCR-ului nu au fost obligatorii, ceea ce este complet fals”.

Bifarea punctului central din MCV

Adoptarea acestui pachet de legi înseamnă ”bifarea punctului central din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare”, a susținut Cătălin Predoiu, încrezător în dezbaterea parlamentară asupra acestor legi adoptate astăzi de guvern.

Întrebat în legătură cu un orizont de timp orientativ pentru ridicarea MCV, Cătălin Predoiu a spus că nu se hazardează să facă astfel de predicții:

”Noi avem calendarul nostru intern de adoptare a acestor prevederi, calendar care a fost discutat cu Comisia Europeană. Este atributul nostru, noi l-am stabilit intern în discuții cu CSM, în discuții în coaliție, în funcție de agenda Guvernului și a Parlamentui. Ne dorim să adoptăm acest proiect în termenele pe care noi ni le-am stabilit. În ce măsură și când va interveni raportul MCV și ce va constata el rămâne o chestiune de discutat și în niciun caz nu mă hazardez să dau o dată pentru acest obiectiv”.

Procurorul militar Bogdan Pârlog, co-președinte al Asociației “Inițiativa pentru Justiție”, a enumerat pentru Hotnews.ro patru principale probleme în noile legi ale Justiției, despre care spune că “reflectă poziția de putere a Ministerului afacerilor interne (MAI) și a grupului de interese care după revoluție a condus discreționar MAI”.

Principala problemă semnalată este legată de Poliția Judiciară. Mai exact, prin noile modificări dispar reglementările privind detașarea polițiștilor judiciari în parchete, pentru a lucra la anchete alături de procurori:

– ”Indirect, se desființează serviciul tehnic al Ministerului Public, pentru a nu mai putea face interceptări, de exemplu.

– Prin scoaterea oricărei mențiuni referitoare la poliția judiciară din legea de organizare judiciară se lipsește de conținut dispoziția constituțională care reglementează activitatea poliției judiciare sub conducerea parchetelor. Se revine la perioada anterioară integrării României în Uniunea Europeană, când Poliția Judiciară era un instrument strict la dispozitia politicului.

– Se încearcă, astfel, lipsirea Parchetului de mijloacele necesare efectuării unei anchete eficente.

– Vor să raporteze totul la organizarea Politiei, chiar și pentru admiterea în magistratură să conteze modul de organizare stabilit de MAI”.

O altă problemă reclamată este că se încearcă transformarea procurorului general în “superprocuror”, pentru că acesta va putea infirma soluțiile procurorilor.

În iulie, trei asociații reprezentative ale magistraților au criticat aspru legile Justiției prezentate de ministrul Cătălin Predoiu. Judecătorii și procurorii au tras un semnal de alarmă și au spus că prin noile legi se compromit toate progresele făcute de România în lupta anticorupție.

Asociația Forumul Judecătorilor din România (FRJ), Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) și Asociația Inițiativa pentru Justiție susțin că marea reformă din sistemul judiciar este o dezamăgire, toate modificările nocive făcute de fostul ministru Tudorel Toader în perioada 2018 fiind păstrate, deși în raportul MCV din același an s-a recomandat suspendarea aplicării acestora, scria pe 26 iulie Europa Liberă.

• Proiectul privind statutul judecătorilor şi procurorilor (proiect de lege + nota de fundamentare)
• Proiectul de lege privind organizarea judiciară (proiect de lege + nota de fundamentare)
• Proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii (proiect de lege + nota de fundamentare)