Printr-un ordin al premierului Ciucă, aproape 100 de hectare de pădure vor fi defrișate pentru autostrada Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea. Drumul va avea 416 km. Acest lucru se întâmplă în situația în care tot mai multe țări din Uniunea Europeană propun soluții împotriva defrișărilor. Ceea ce frapează la ordinul emis zilele trecute este că defrișările sunt prevăzute fără a avea loc o compensare.
Se aprobă scoaterea definitivă din fondul forestier naţional, fără compensare, de
către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A., a terenului forestier în
suprafață de 95,4697 ha, aflat în proprietatea publică a statului, în vederea realizării obiectivului de
interes naţional și utilitate publică „Autostrada Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea, Secțiunea 3 B
Mihăiești – Suplacul de Barcău”
Ordinul respectiv poate fi accesat AICI
Valoarea autostrăzii este de 29,53 miliarde lei, arată un proiect de Hotărâre de Guvern publicat pe site-ul Ministerul Transporturilor.
Autostrada Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea corelată cu autostrada București – Brașov va asigura o legătură directă între România, centrul şi vestul Europei. Aceasta autostrada va avea o mare atractivitate pentru traficul din zona Transilvaniei şi Munteniei, prin rețeaua de drumuri naționale reabilitate sau cuprinse în programul de reabilitare, zona de sud-est (legătura cu portul Constanța) prin intermediul autostrăzii București – Constanța și zona de nord, cât şi pentru traficul generat de marile centre urbane in zona de influență a autostrăzii, se arată în nota de fundamentare al proiectului.
Pe 17 noiembrie 2021, Comisia Europeană a publicat o propunere de lege împotriva despăduririlor, după ce peste un milion de oameni și peste 160 de ONG-uri din coaliția #Together4Forests au cerut autorităților să protejeze drepturile omului, pădurile și alte ecosisteme naturale de impactul consumului european și al investițiilor provenite de la bănci care operează în UE. Propunerea Comisiei va cere pentru prima dată companiilor care vând anumite produse în UE să demonstreze că lanțurile lor de producție nu se bazează pe distrugerea pădurilor. Totuși, organizațiile de mediu au criticat planurile Comisiei fiindcă acoperă un număr prea mic de produse, nu protejează alte ecosisteme naturale (precum zonele umede și savanele), nu asigură o protecție adecvată asupra drepturilor omului și nu includ sectorul financiar.
