Ieri, Tribunalul Cluj a constat legalitatea rechizitoriului prin care Samuel Souca a fost trimis în judecată pentru pornografie infantilă în formă continuată. În vara anului trecut el a fost surprins de o clujeancă în zona Expo Transilvania din cartierul Mărăști în timp ce atingea în zonele intime o fetiță de 7 ani. Femeia a sunat la poliție, dar Souca împreună cu fetița s-au urcat pe un scuter și a dispărut.

La scurt timp, polițiștii clujeni l-au identificat pe bărbat și au descoperit că avea în telefon mai multe fotografii cu organul genital al fetiței.

Reţine că prin rechizitoriul nr. 596D/P/2021 din data de 05.01.2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Serviciul Teritorial Cluj a fost trimis în judecată inculpatul Souca Samuel Marceluș, pentru săvârşirea infracțiunii de pornografie infantilă în formă continuată, prev. și ped. de art. 374 alin. 1, 2 și 3 1 lit. b), d) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 41 alin. 1 Cod penal și art. 43 alin. 5 Cod penal. În actul de sesizare s-a reţinut, sub aspectul stării de fapt, aceea că, la data de 06.07.2021, inculpatul Souca Samuel Marceluș, în timp ce avea în îngrijire pe minora xx, în vârstă de 7 ani, la acea dată, a produs cu telefonul mobil Telefon Mobil Xiaomi, model M1903F10G, un număr 10 fotografii în care erau prezentate organele genitale ale minorei, cu scop sexual și, în perioada 06.07.2021 – 08.07.2021, a deținut în sistemul informatic – Telefon Mobil Xiaomi, model Ml 903F10G, proprietatea sa, un număr total de 48 materiale pornografice cu minori (dintre care un număr de 11 materiale pornografice cu minori, unice),

arată referatul prin care clujeanul a fost trimis în judecată.

După ce a fost prins anul trecut, Souca a fost reținut pentru o perioadă scurtă de timp, dar apoi a fost eliberat. Cercetarea lui a durat până la începutul acestui an, când dosarul a fost trimis în judecată, dar a stat în cameră preliminară pentru ca judecătorii să verifice legalitatea anchetei. Abia ieri s-a constat că ancheta a fost făcută cu respectarea legislației și s-a dispus începerea procesului pentru păornografie infantilă.

Samuel Souca, în vârstă de 47 de ani, nu este la prima abatere de acest gen, fiind recidivist.

În 2017 a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru că a agresat sexual 3 copii. Însă a fost eliberat ]n septembrie 2019 ani pe motiv de ”bună purtare”.

Procesul prin care a fost eliberat poate fi accesat AICI

El fusese condamnat pentru o faptă din septembrie 2014.

Detaliile despre cazul de pedofilie din 2017 au fost expuse pe larg de către procurorul FLORENA-ESTHER STERSCHI, în cadrul revistei Pro Lege editată de Ministerul Public.

”La data de 17 septembrie 2014, în intervalul orar 09.00-11.00, pentru a-și satisface impulsurile sexuale, ,,le-a pipăit” în zona organelor genitale, pe minorele C.A., S.M.B. și C.R., în timp ce acestea se aflau în toaleta Colegiului Pedagogic din municipiul Cluj-Napoca.

Ulterior, prin ordonanța din data de 26 septembrie 2014, s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de corupere sexuală a minorilor, reținându-se faptul că numitul S.S.M. ar fi procedat în aceeași manieră și cu minora C.R., elevă în clasa soției suspectului, S.M.A.,  împrejurare care a impus continuarea urmăririi penale față de suspect, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de corupere sexuală a minorilor

Au fost admise, în parte, acțiunile civile exercitate din oficiu în favoarea părților vătămate minore C.A. și S.M.B., precum și acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă C.R. inculpatul fiind obligat la plata sumei de 6.000 euro echivalent în lei la data plății reprezentând daune morale în favoarea părților civile C.A. și S.M.B. și la plata sumei de 25.000 lei reprezentând daune morale, în favoarea părții civile C.R. Ulterior, s-a constatat imposibilitatea luării măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpatului, în vederea garantării recuperării pagubei s-a suferire de părțile vătămate minore, întrucât acesta nu are în proprietate bunuri mobile sau imobile.

În urma cercetărilor efectuate a rezultat faptul că martora S.M.A. este soția inculpatului S.S.M., ea fiind angajată, ca învățătoare, în cadrul Colegiului Pedagogic din municipiul Cluj-Napoca. În această împrejurare, la data de 17 septembrie 2014, în jurul orei 09.00, aceasta i-a solicitat ajutorul soțului ei, inculpatul S.S.M., în vederea desfășurării activității didactice cu copiii de la clasa pregătitoare, sens în care inculpatul s-a deplasat la sediul unității școlare pentru a-și ajuta soția. Așadar, inculpatul S.S.M. a interacționat, în pauzele dintre ore, printre alții, și cu minorele C.A., S.M.B. și C.R., eleve în clasa pregătitoare, condusă de martora S.M.A., pe care le-a agresat sexual în momentul în care acestea se aflau la baie, în sensul că le-a pipăit în zona organelor genitale, acțiunile sale soldându-se cu producerea celor trei minore de traume la nivel psihic, așa cum a rezultat din rapoartele psihologice întocmite în cauză.

În ceea ce o privește pe minora C.A., din declarația martorului C.C.Ş., tatăl minorei, reiese că la data de 17 septembrie 2014, în jurul orei 17.00, aceasta i-a povestit mamei sale faptul că „un domn a intrat peste ea la baie, în pauza dintre ore, și s-a oferit să o șteargă în zona intimă, insistând să facă acest lucru pe motivul că fiica mea ar rupe hârtia igienică”. Totodată, minora i-a spus mamei sale, că inculpatul a atins-o cu degetul în zona intimă și că „a durat destul de mult acest lucru și i-a venit să vomeze”. Având în vedere cele declarate de minoră, mama acesteia, soția martorului C.C.Ș., a luat legătura cu martora G.N., psihologul unității școlare ale cărei cursuri erau urmate de minora C.A., în scopul de a-i fi oferită consiliere psihologică elevei, lucru care s-a și întâmplat, rezultatul ședinței de consiliere fiind materializat în cadrul raportului psihologic depus la dosarul cauzei.

Din conținutul raportului a rezultat că minora i-a relatat martorei faptul că, înaintea orei de sport, „domnul cu ochelari” (inculpatul S.S.M.) „a întrebat mai mulți copii dacă au nevoie la baie și a întrebat-o și pe A., dar ea a refuzat să meargă. A. a spus că mai târziu a mers singură la baie și, când era în cabina wc, domnul cu ochelari a intrat peste ea în cabină și a întrebat-o dacă doamna învățătoare a învățat-o ce să facă la baie”, minora spunându-i că nu a fost învățată de învățătoare ce trebuie să facă. Ulterior, „domnul cu ochelari a șters-o cu hârtie igienică în zona organelor genitale, după care fetița a ieșit din cabină și l-a lăsat înăuntru”. Având în vedere faptul că aspectele care țin de latura obiectivă a infracțiunii au fost percepute doar de minora C.A., la data de 23 octombrie 2014, organele de poliție au procedat la audierea acesteia, în cadrul unei săli special amenajate în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj, conținutul discuției fiind redat în cadrul unui proces-verbal și înregistrat, audio, fiind stocat pe un suport optic, aflat la dosarul cauzei.

În cazul discuției purtate cu organele de poliție, minora C.A. a declarat că „soțul doamnei învățătoare (…) a necăjit-o la baie, respectiv a intrat în cabina de toaletă, în care se afla minora, a împins ușa, deși C.A. ținea de ușă. Bărbatul luase o bucată de hârtie ca să o șteargă, iar fetița a vrut să-i ia hârtia din mână, dar nu a reușit, bărbatul a șters-o el, iar în acel moment, minora a încercat să se opună și să-l lovească cu piciorul în cap. De asemenea, bărbatul a ținut-o cu picioarele în sus. După aceasta, minora a zis către el „lasă-mă”, iar bărbatul a zis „imediat” și a lăsat-o să plece, iar minora a plecat de la baie în grabă, ca și când ar fi alergat. (…). Ulterior, minora revine și arată, din nou, că a fost ștearsă împotriva voinței ei, fiind ținută cu picioarele în sus, și ținută de mijlocul corpului”. S-a reținut că situația faptică relatată de minoră și starea ei de temere generată de acest incident a fost susținută și de constatările raportului psihologic din data de 30 octombrie 2014, întocmit de către psihologi din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj, care au evaluat-o, din punct de vedere psihologic pe aceasta, în perioada 16-21 octombrie 2014, și în care s-a reținut faptul că „… abordarea subiectelor pe marginea presupusului abuz sexual provoacă o schimbare în starea emoțională, aceasta fiind reflectată și în manifestările comportamentale (gesturile se restrâng, mimica se crispează, pupilele se dilată), semn al tensiunii create brusc.

Aceasta afirmă faptul că „a necăjit-o” cineva la școală. Povestește că mergea spre baie și s-a întâlnit cu soțul învățătoarei care a întrebat-o „vrei la baie?” ea nerăspunzându-i, și continuându-și drumul. La scurt timp după ce a intrat în toaletă, soțul învățătoarei a intrat în toaleta ei. Ea a încercat să opună rezistență, ținând de ușă să nu permită să intre.

Minora a declarat cele întâmplate, exemplificând pe o păpușă aspectele petrecute în toaletă, respectiv că soțul învățătoarei a șters-o la organul genital, ținând-o în brațe. Totodată a relatat că a încercat să oprească această situație („nu îmi plăcea”, „a durat cam mult ștersul”) strigând „lasă-mă în pace” și lovindu-l cu piciorul, dar răspunsul acestuia a fost „imediat”. Până la urmă a reușit să plece din toaletă, alergând spre sala de clasă”.

Același raport psihologic reține că „stresul resimțit de copil la momentul desfășurării abuzului era major, disconfortul resimțit provocând încercări din partea acesteia de a se confrunta, motiv pentru care s-a concentrat asupra sentimentului de teamă, pe care a încercat să-l controleze. Astfel, apar mai mult gânduri asociate cu teama („Cum să intre peste tine în baie?”, „eram necăjită”) și trăiri fiziologice specifice („bătea inima tare, tremuram”) pentru situații stresante în detalierea evenimentelor.” Semnificative sunt concluziile raportului de evaluare psihologică a minorei C.A., conform cărora minora afirmă faptul că a fost supusă de către soțul învățătoarei ei la abuz sexual, prin faptul că acesta din urmă a expus, observat și atins organele genitale ale copilului, sens în care decursul procesului de evaluare s-a observat ,,existența unor sentimente negative și a unor mecanisme care se asociază cu starea post-traumatică”.

În ceea ce privește poziția procesuală a inculpatului, trebuie specificat că acesta a avut o atitudine nesinceră relativ la actele de agresiune sexuală comise asupra minorei C.A., sens în care acesta a declarat că „într-o pauză am văzut-o la baie și i-am arătat cum se trage apa la toaletă, i-am spus să nu tărăgăneze că trebuie să înceapă ora. Când a ieșit din toaletă am prins-o de mână și i-am zis să meargă la oră”. Or, așa cum s-a arătat și în cele ce urmează, minorele agresate de inculpat au fost C.A., S.M.B. și C.R., iar, conform declarației inculpatului acesta „le-a arătat cum se folosește toaleta” doar la doi dintre copiii din clasa soției sale, respectiv S.M.B. și C.R., respectiv două dintre cele trei fetițe agresate sexual. În privința minorei C.R., inculpatul a declarat că nu-și amintește nimic. Coroborând, însă, probele aflate la dosarul cauzei s-a observat că inculpatul S.S.M. a încercat doar să-și justifice prezența la baie, în timp ce minorele erau acolo, fără însă a declara vreun moment (cu excepția cazului S.M.B., când declarația este una nuanțată) că a avut contact fizic cu cele două minore”.

Detaliile despre acest caz pot fi citite mai jos, în cadrul revistei Pro Lege

Soluția pe scurt a instanței poate fi accesată AICI