În Cluj-Napoca se organizează un protest împotriva deciziei date de Tribunalul București de a clasa Dosarul 10 August. Acțiunea este anunțată pe Facebook.

”Nu credem că este decizia corectă!Dorim ca evenimentele din istoria recentă, care au cutremurat o țară întreagă, să poată fi judecate cu transparență și onestitate!Nu mai dorim decizii partinice menite să salveze protejați ai sistemului!Românii au dovedit că luptă în stradă pentru independența justiției
Protestele din ultimii ani, printre care 10 august 2018, au arătat că acest popor este preocupat de protejarea statului de drept și nu mai acceptă corupția infiltrată în toate sistemele statului.Știm cum e afară și ne dorim și noi un sistem judiciar funcțional și curat!A treia putere în stat trebuie să își exercite atribuțiile așa cum sunt ele prevăzute în Constituția României și nu după cum dictează partidele!”Reprezentanții grupurilor civice se vor strânge, miercuri, de la ora 18.00, în fața Tribunalului București, cu mesajul „Rușine, Justiția Română! Ne vedem la CEDO”.Clujul este solidar. Mâine de la ora 18 manifestăm împreună și COVID-proof: pașnic și respectând măsurile sanitare
Vă rugăm să purtați mască și sa păstrați distanța!
Nu vom organiza marșul tipic protetestelor clujene.
Rămâneți in grupuri mici si nu creați mase compacte de oameni”, arată textul organizatorilor protestului.

Ieri, Tribunalul București a respins cererea DIICTOT de redeschidere a Dosarului 10 August. Decizia este definitivă, iar șefii Jandarmeriei care au coordonat intervenția din Piața Victoriei scapă defenitiv de răspundere penală.

• Minuta Tribunalului: ”Respinge cererea DIICOT de confirmare a redeschiderii urmaririi penale in dosar 2122/DP/2019. Definitivă”

Inițial, procurorul Doru Stoica, pensionat între timp, a dispus clasarea dosarului, însă fostul procuror șef DIICOT, Georgiana Hossu, a infirmat ordonanța de clasare cerând redeschiderea dosarului.

Redeschiderea solicitată de DIICOT îi viza pe colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române, şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.

DIICOT ceruse să fie cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

Fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial, pe 4 august, soluţia de clasare a dosarului „10 august” şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie.

Solicitarea DIICOT a trecut pe la mai multe instanţe. Hosu a sesizat inițial Curtea de Apel București, care și-a declinat competența.

Curtea de Apel a decis pe data de 10 august că nu are competenţa materială de a soluţiona cererea procurorilor şi a trimis dosarul la Tribunalul Bucureşti.

Context

În ordonanţa de redeschidere a anchetei, Giorgiana Hosu explica faptul că procurorul Doru Stoica, cel care a clasat acuzaţiile la adresa şefilor Jandarmeriei, nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar în dosarul ”10 august” şi nici nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii. Mai mult, Giorgiana Hosu arăta că şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii atunci când au fost chemaţi la Parchetul Militar, însă ei trebuiau citaţi la DIICOT, după preluarea dosarului de la procurorii militari.

Totodată, nicio persoană vătămată şi niciun martor nu au fost citaţi la DIICOT, cu excepţia unor oficiali – Carmen Dan, Speranţa Cliseru, Aurelian Bădulescu şi Alin Ionel Mastan.

În plus, spunea Giorgiana Hosu, nu au fost readministrate probele strânse de Parchetul Militar şi nu au fost solicitate mai multe probe de natură tehnică, în condiţiile în care o parte din înregistrările video aflate la dosar nu au putut fi accesate.

Procurorul Doru Stoica invoca în ordonanţa de clasare „credinţa sinceră” a autorităţilor în aplicarea legii şi o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat.

Mai mult, Doru Stoica spunea că nu toate „victimele colaterale” ale violenţelor din Piaţa Victoriei au fost şi „victime inocente”.