//Rectorul UBB și ”vânătorul de plagiatori”, Dorin Isoc, spun că premierul Ciucă scapă de plagiat

Rectorul UBB și ”vânătorul de plagiatori”, Dorin Isoc, spun că premierul Ciucă scapă de plagiat

Rectorul UBB, Daniel David, și președintele Asociației Graur, Dorin Isoc, spun că Premierul Nicolae Ciucă ar putea scăpa de acuzațiile de plagiat. Isoc a fost profesor în cadrul UTCN. Cei doi spun că în pofida faptului că Ciucă a plagiat, nu există probe!

„Dacă o persoană, una singură, sesizează un singur fragment care se regăseşte în două scrieri, una a unui autor, şi celalaltă, mai veche, a unei alte persoane, fără citare, există plagiat. Plagiatul nu se măsoară nici în kilograme, nici în procente!

Nicăieri în lume nu există un anumit procent de text preluat fără citare de la alt autor într-o teză de doctorat de la care se poate spune că este plagiat. Asta este o chestie pe care au introdus-o miniştrii Educaţiei din România,  nicăieri în lume nu se pune această problemă. Asta s-a întâmplat deoarece universităţile se păzesc ca dracu de tămâie să se ajungă la profesorii lor, care sunt plagiatori de duzină”, a susţinut profesor pensionat de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca pentru adevarul.ro.  

Cum se verifică acuzațiile de plagiat

Profesorul Isoc explică cum, „potrivit Legii, în mod normal, ziaristul trebuie să sesizeze universitatea. Universitatea se poate şi autosesiza, pentru că este afectată din punct de vedere al credibilităţii şi imaginii. Se face o verificare de veritate, adică să vedem în ce măsură sursa informaţiei cu privire la plagiat este corectă. Poate a scris cineva cartea asta într-un singur exemplar ca să-l implice pe premier? Nu cred că este aşa, dar trebuie verificate aceste aspecte. În concluzie, veritatea este cea care contează. Ziaristei nu i s-a dat voie să facă copii după teza de doctorat. Nu există o astfel de interdicţie în lege. Ziariştii au dreptul la informare. În această situaţie, cele două biblioteci naţionale fac front comun în sprijinirea plagiatului. De aici rezultă foarte multe probleme”, spune acesta.

Dorin Isoc

Astfel, spune profesorul, ziaristul trebuie să se adreseze universităţii, dar nu poate s-o facă dacă nu are probe. „Care probe? De aici rezultă că prin această măsură abuzivă, biblioteca este mâna în mână cu plagiatorul”, detaliază Isoc. 

 Întrebat în legătură cu sursa doctoratelor plagiate, rectorul UBB, Daniel David spunea într-un interviu publicat în adevărul.ro că adevărata problemă, atunci când este pus în discuție plagiatul, o reprezintă universităţile care nu au o tradiţie academică şi o cultură academică a eticii şi calităţii.

„Când ai conducători de doctorate fără operă academică recunoscută şi filtrată internaţional, aceştia vor genera şcoli doctorale în forma unor instituţii slabe (cu scopuri pervertite – ex. să facem doctori pentru spor de doctorat, pentru promovare pe funcţie sau pentru imagine politică) şi doctori după profilul lor academic.

De aici la frauda academică – intenţionată (prin violarea regulilor de pe poziţii de putere şi/sau tupeu) şi neintenţionată (prin neştiinţă/impostură) – calea este naturală”, a precizat el. 

„Spre exemplu, în zonele umaniste, când ai teze de 400 pagini plus, este greu ca conducătorul să răspundă pentru fiecare paragraf scris, chiar cu soft antiplagiat; dar, dacă este responsabil, trebuie să se vadă că l-a învăţat pe doctorand etica academică, că a analizat atent teza şi că a solicitat doctorandului asumarea originalităţii. În alte zone, în care plagiatul se leagă de idee, mai ales dacă aceasta este deja una cunoscută, responsabilitatea conducătorului poate să fie mai clară.

În plus, frauda academică nu se reduce la plagiat; cel puţin la fel de importantă, dacă nu chiar mai importantă, este fabricarea/distorsionarea datelor ştiinţifice, care poate crea haos în anumite domenii (mai ales cele experimentale). În fine, aşa cum falşii negativi trebuie reduşi (să nu scape frauda), trebuie evitaţi şi falşii pozitivi (să nu fie pedepsit cineva care nu este responsabil)!

Aşadar, în final analiza trebuie să fie riguroasă şi focalizată pe cazul concret, pentru a-şi atinge ţinta. În plus, dincolo de doctorand şi conducătorul de doctorat, mereu trebuie inclusă în analiză şi şcoala doctorală, mai ales practicile organizaţionale ale acesteia”, afirmă rectorul clujean în cadrul interviului.