Raluca Turcan ar putea deveni ministru la Educației

Raluca Turcan, alături de Sorin Cîmpeanu și Marilen Pirtea, sunt cei tre nominalizați pentru a ocupa fucția de ministru al Educației.

Raluca Turcan este economist ca formare universitară și a predat timp de cinci ani la Universitatea Transilvania Brașov și la Universitatea Româno-Germană Sibiu. Pe parcursul carierei politice, a ocupat funcții legate de educație: între 2012 și 2016 a fost secretar al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și în cadrul PNL, a fost președinte al Comisiei de Educație.

În 2011, a urmat un curs postuniversitar în domeniul securității și apărării naționale la Colegiul Național de Apărare.

Deputata Raluca Turcan a avut 97 de propuneri legislative, din care 14 privesc viața școlii.

În 2017, cerea o modificare la Legea Educației prin care inspectoratele școlare să nu mai poată numi directori de școală. Cererea ei a fost respinsă și prin urmare inspectoratele pot numi în continuarea directori atunci când funcțiile nu au fost ocupate prin concurs pentru că fie nu s-a prezentat nimeni, fie cei care s-au prezentat nu au fost admiși.
În 2018, deputata cerea înființarea Registrului Național al Lucrărilor de Doctorat, o platformă online în care să fie urcate toate lucrările realizate în România și care să asigure transparență acordării titlului de doctor. Între 2011 și 2016, România a produs peste 6000 de doctori pe an, unora dintre acestora li s-a retras titlul în urma acuzațiilor de plagiat dovedite. Propunerea Ralucăi Turcan a fost respinsă.
Tot în 2018 propunea finanțare per capita pentru creșe. Acestea sunt administrate de autoritățile locale. Inițiativa legislativă urmărea creșterea numărului de creșe și prin urmare, mai multe familii cu copii ar fi găsit mai ușor un loc în creșe, potrivit motivației deputatei. Și asta cu un impact bugetar de 80 de mii de lei pe an. De data aceasta, a avut succes și legea a fost promulgată.
În aprilie 2018 propune introducerea în Legii Educației Naționale precizarea că raportul cu privirea la starea învățământului pe care Ministerul Educației trebuie să îl înainteze Parlamentului să aibă un termen. Și acesta este 15 septembrie pentru învățământul preuniversitar și 1 octombrie pentru cel universitar. Cererea a fost admisă.
O altă propunere legislativă făcută acum doi ani îi privește pe copiii care nu au documente de identitate. Raluca Turcan cerea identificarea acestor copii de către direcțiile de asistență socială și înscrierea lor la școală în ciuda absenței CNP-ului și certificatului de naștere. Propunerea a fost respinsă definitiv.
Raluca Turcan a mai cerut, alături de alți deputați, fără succes însă, să fie scoasă din legea educației obligativitatea liceului. Ideea fiind ca elevii să poată alege și școli tehnice sau profesionale, nu doar licee. I s-a respins propunerea. A avut însă mai mult succes cu instituirea zilei de 11 martie ca Ziua Națională a Meseriilor.
O altă propunere de acum doi ani, care e și azi pe ordinea de zi, se referă la un ajutor de 50 de euro pentru elevii din clasa întâi, a cincea și a noua, ca să își cumpere cărți și cărți în format electronic. O altă inițiativă, soră cu aceasta, prevede ca și cadrele didactice să primească 100 de euro pentru materiale didactice. Propunerea este pe ordinea de zi.
Anul trecut Raluca Turcan propunea, cu alți deputați, ca bursele profesionale ale elevilor să crească de la 200 la 300 de lei. Și de la 1 ianuarie 2020 să fie majorat anual cu câte 150 de lei pe an, până ar ajunge la 900 de lei. Propunerea n-a avut succes.
În comisiile Camerei Deputaților se discută în prezent o altă inițiativă a cărei semnatar este și Raluca Turcan, care prevedere reglementarea suplimentară a circulației autovehiculelor școlare și măsuri suplimentare pentru participanții la trafic. Și în plus să fie asigurat în orașele mari transport gratuit pentru elevi. Senatul a respins propunerea, dar Camera Deputaților este for decisiv.
Un succes legislativ al deputatei se referă la înființarea programului „Tineri în Parlament”, prin care fiecare deputat poate facilita anual vizita a 38 de copii și tineri până în 22 de ani, înscriși la o formă de învățământ. Acestora le este facilitat transportul și accesul în Camera Deputaților.
Un alt succes al deputatului în câmpul educației este legea care prevede ca tuturor copiii din grădinițe și până în clasa a patra să li se plătească serviciile „școală după școală”. Aceștia ar urma să primească tichete pentru afterschool cu care să plătească școlile sau ONG-urile care au acest serviciu. După modelul tichetelor de vacanță.
O altă inițiativă prevede mai mulți consilieri școlari și organizarea de program „școală după școală” pentru elevii în risc de abandon. Se referă în special la elevii care sunt constrânși să nu participe la evaluările naționale de către anumite școli ca să nu scadă media generală a unității de învățământ. Propunerea este acum la Senat.
O altă inițiativă semnată și de Raluca Turcan prevede ca toți copiii să primească un „pachet alimentar diversificat”, eventual o masă caldă. Și aceasta se discută în prezent în comisii.

Sorin Cîmpeanu, rector șapte ani, ministru un an, prim-ministru 12 zile

Sorin Cîmpeanu este coleg în Parlament cu Raluca Turcan. Unul mult mai puțin activ în ceea ce privește inițiativele legislative, însă. Din septembrie 2019, este președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport. Este rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București – însumat are șapte ani la conducerea acesteia – și președintele Consiliului Național al Rectorilor. Este profesor la Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului și are zece titluri de „Doctor Honoris Causa” la universități din țară, primite în ultimii șase ani.

În 2004, cu zece zile înainte să piardă scaunul de președinte al României în favoarea lui Traian Băsescu, Ion Iliescu îi oferea lui Sorin Câmpeanu medalia „Meritul pentru Învăţământ”. Sorin Câmpeanu are studii la Colegiul Național de Apărare și la Colegiul Național de Informații.

Timp de un an, între 2014 și 2015, a ocupat fotoliul de Ministru al Educației. Anterior a fost Prim-ministru interimar timp de 12 zile în 2015, după ce Victor Ponta și-a dat demisia, în urma tragediei de la Colectiv.

În mandatul de deputat a avut 30 de inițiative legislative. Din domeniul educației, doar opt.

O inițiativă de-a sa din 2017 care a ajuns lege prevede să existe locuri finanțare de la buget și pentru instituțiile de învățământ superior confesionale particulare.
Sorin Câmpeanu a mai propus în 2017 ca centrele județene de excelență să nu mai fie subordonate inspectoratelor școlare și să devină unități conexe Ministerului Educației, astfel încât să poată accesa mai ușor fonduri prin proiecte europene, după cum se precizează în expunerea de motive. Propunerea lui Sorin Câmpeanu a ajuns lege.
În 2018, Sorin Câmpeanu propunea, alături de alți colegi, ca universitățile să poată acorda zece locuri subvenționate în fiecare an pentru tinerii cu bacalaureat proveniți din centrele de plasament. Cererea a fost respinsă.
O altă idee fără succes a deputatului s-a referit la posibilitatea ca elevii care au peste 16 ani și sunt cuprinși în învățământul profesional dual să poată încheia un contract part-time, la cerere, cu firma unde fac practică. Și perioada contractului să fie minim egală cu cea a școlarizării.
O altă inițiativă vine cu o serie de măsuri care să ajute diagnosticare precoce, între 0 și 3 ani, a tulburărilor din spectrul autist. Propunerea se află în acest moment pe masa comisiilor din Parlament.
O inițiativă de anul trecut prevede ca ministerele de resort și instituțiile de învățământ să țină cont de religia angajatului atunci când acordă zilele libere din sărbătorile religioase. Ca să nu se facă discriminare în funcție de cult. Propunerea sa a devenit lege.
Sorin Câmpeanu este inițiatorul unei alte propuneri legislative care a avut succes. Propunerea la care este semnatar cere creșterea numărului de psihologi școlari, efort bugetar care ar putea ajunge până în 540 de mii de lei. A cerut să existe un psiholog școlar la 600 de elevi, nu la 800 ca anterior.
O altă inițiativă a sa, aflat în reexaminare, se referă la modificarea statutului Academiei Oamenilor de Știință din România.

Marilen Pirtea, rector al Universității de Vest în ultimii opt ani

Un alt nume vehiculat de PNL pentru postul de ministru al Educației este cel al deputatului Marilen Pirtea. Acesta este rectorul Universității de Vest din Timișoara. A urcat toate treptele universitare începând din 1997 iar momentan este profesor și conducător de doctorat în domeniul finanțelor. Este vicepreședinte al Consiliului Național al Rectorilor.

Marilen Pirtea este unul dintre inițiatorii a 54 de propuneri legislative, dintre care 12 privesc viața școlii.

Una dintre propunerile deputatului a fost ca reprezentanții autorităților locale să aibă din nou un cuvânt de spus la concursurile pentru posturile de directori de școală. Aceștia au rămas în continuare doar observatori în cadrul comisiilor fiindcă propunerea a fost respinsă.
Deputatul timișorean este, asemenea Ralucăi Turcan, inițiator la propunerea ca liceul să nu mai fie stipulat obligatoriu și în felul acesta elevii să se îndrepte și spre învățământ profesional. Propunerea a fost respinsă.
O propunerea de completare a Legii bibliotecilor prevede creșterea fondului de carte din bibliotecile școlare cu cel puțin 0,5 cărți pe an pentru fiecare elev al școlii. Legea este încă discutată în comisiile parlamentare.
Marilen Pirtea este și el inițiator în proiectul care prevede un ajutor de 50 de euro pentru cărți acordat elevilor și în cel care ar acorda 100 de euro pentru cărți profesorilor. Ambele se află pe ordinea de zi.
Deputatul a cerut și introducerea disciplinei obligatorii „Educație și cultură media” la clasa a VI-a și la a IX-a. Propunerea este trimisă în dezbatere în Cameră.
Și Marilen Pirtea susține noile reguli pentru transportul școlar, tichetele pentru afterschool, masă caldă pentru copii în școli și programul „Tineri în Parlament” asemenea Ralucăi Turcan.
Deputatul a susținut în Parlament recunoașterea limbii semnelor române (LSR), limbajul folosit de persoanele cu deficit de auz. Această recunoaștere a LSR ar crește inechitatea din sistemul educațional pentru că în prezent elevii surzi, care învață în limbajul semnelor, nu în limba română, dau examene scrise la același nivel ca un elev care aude. Propunerea sa a devenit anul acesta lege.
O altă inițiativă a deputatului a cerut coroborarea perioadelor pentru care li se solicită candidaților la funcția de inspector școlar calificativul „foarte bine” cu durata mandatului. Anterior li se cerea să aibă acest calificativ pe ultimii cinci ani, iar mandatul efectiv este de patru ani. Propunerea a devenit lege, arată scoala9.ro.

Mai multe despre programul politic lansat în campanie de liberali, descoperiți aici.