Reprezentanții Federației PUBLISIND transmit că bugetarii din această asociație pregătesc un protest pentru jumătatea săptămânii viitoare în fața Prefecturii Cluj. Ulterior, protestatarii vor ajunge la Ministerul Muncii și Protecției Sociale în cadrul acțiunii de protest.
Protestele bugetarilor sunt o reacție față de aprobarea Ordonanței de Urgență(OUG) 226/2020, prin care salariile angajaților din sistemul public sunt plafonate la nivelul lunii decembrie 2020.
Bugetarii precizează că nu cer o majorare salarială, ci doar respectarea unor acte normative aprobate deja.
Totodată, reprezentanții PUBLISIND atrag atenția că salariile au fost înghețate, însă, nu și prețurile.
Proteste PUBLISIND în fiecare miercuri la Cluj
Reprezentanții Federației PUBLISIND i-au scris deja premierului Florin Cîțu și au anunțat că vor ieși în stradă în fiecare zi de miercuri, atât în luna ianuarie, cât și în luna februarie.
„Guvernul României trebuie să respecte propriile acte normative asumate la nivel de executiv şi aprobate în Parlamentul României. Pentru o salarizare decenta şi echitabilă aşteptăm cuminţi la rând încă din anul 2010, an în care mare parte dintre drepturile noastre au fost eradicate, inclusiv plata muncii suplimentare. Avem o nouă lege-cadru din anul 2017 care nu a fost aplicată decât pentru anumite familii ocupaţionale.
Sporurile sunt îngheţate din anul 2010. Din anul 2021 îngheaţă din nou şi salariile după doar doi ani de aplicare a legii-cadru, însă îngheaţă exact acele salarii aflate mult sub nivelul prevăzut de lege ”, transmit sindicaliștii.
Aceștia vor să se întâlnească cu premierul Cîțu, pentru a ajunge la o soluție echitabilă, iar ministrul Muncii, Raluca Turcan, a anunțat deja discuții cu toți partenerii sociali.
Federația PUBLISIND numără 35 000 de membri care lucrează în administrație publică, poliție, grefă judiciară.
Profesorii și polițiștii au anunțat, de asemenea, proteste pe perioadă nedeterminată, din aceleași considerente.
Cum justifică premierul Cîțu măsurile
După valul de critici, proteste, premierul Cîțu a încercat să explice de ce s-a ajuns la aceste măsuri fiscale.
În ceea ce privește legea salarizării, legea pensiilor, spune că plafonarea salariilor din administrație înseamnă o economie la bugetul de stat în valoare de 12 miliarde de lei.
Amânarea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, președinți şi vicepreședinți de consiliu județean înseamnă un plus la buget de 600 de milioane de lei.
Totodată , neindexarea în anul 2021 cu rata medie anuală a inflației a pensiilor de serviciu, pensiilor militare de stat și indemnizațiilor pentru limită de vârstă ale parlamentarilor înseamnă pentru statul român o economie de 400 milioane de lei.
