În urmă cu cinci ani a fost demarat proiectul arboriremarcabili.ro, o inițiativă a specialiștilor de la Departamentul de Biologie- linia maghiară – din cadrul UBB. În momentul de față, site-ul respectiv poate fi accesat. Proiectul presubune o bază de date online cu fotografii și descrieri a copacilor bătrâni inventariați pe bază de voluntariat.

Copacii sunt cartografiați pe o hartă online și pot fi verificați în ceea ce privește locul unde se află, aspectul și circumferința trunchiului printr-un click. Circumferința trunchiului este strict legată de vechimea unui copac. Baza de date are pest 5100 de copaci. În ea mai pot fi înregistrați și alți arbori.

Clujul este prezent cu specii bătrâne atât din loclaitățile din mediul urban cât și din comunele din județ.

Mai precis, cam așa:

Hartel a amintit mai multe motive pentru care harta copacilor bătrâni din România este importantă. „Arborii bătrâni sunt încă disconsiderați de către legislație, inclusiv de către legislația ariilor protejate. Arborii bătrâni sunt huburi de biodiversitate, un stejar de 400 de ani putând avea peste 2000 de alte specii de plante, ciuperci și animale. Zeci de specii de insecte și alte animale protejate depind de arborii bătrâni în cele mai diferite feluri. Arborii bătrâni reprezintă resurse genetice extraordinare de relevanță economică. Arborii bătrâni reprezintă valori de moștenire biologică, ecologică și culturală. Trăind și pășind peste vremuri și prin istorie, arborii bătrâni sunt adevărați supraviețuitori, fiind printre (sau cel mai adesea cele) mai bătrâne viețuitoare din regiune. Arborii bătrâni poartă pe ei semnele intervențiilor oamenilor (diferite tipuri de tăieri, utilizări sau alte semne) și citind acești arbori putem afla despre istoria utilizării arborilor la nivel local. Acești arbori se numesc „arbori modificați cultural”. Aceste detalii cel mai adesea sunt scrise în arbori și sunt omise din cărți sau alte articole. Le aflăm deci doar prin citirea arborilor. Arborii bătrâni poartă în ei tipărită  istoria climatică și inclusiv „industrială” a regiunii. În ansamblu, se zice că în arborii bătrâni este atâta informație inscripționată precum într-o bibliotecă întreagă, dacă nu chiar mai mult. Distrugerea arborilor bătrâni este, prin urmare, egală cu distrugerea informațiilor unice. Comunitățile locale pot utiliza arborii bătrâni în inițiativele lor ecoturistice. Localitățile care au astfel de arbori sunt prin urmare mai avantajate ca localitățile care nu au acești arbori”, a sintetizat universitarul clujean.Din start, el a subiliat că prin inițiativă nu dorește să lanseze vreo competiție și că, alături de colegi, nu doresc să fie singurii ”holderi” de cunoștiințe despre arbori.„Nu dorim nici perfecțiune, nu trăim sub semnul competiției. Doar să fim utili. Dorim ca arborii bătrâni să fie cunoscuți și apreciați la nivel local. Dorim să contribuim la aprecierea și cunoașterea lor atât la nivelul comunităților locale cât și la nivelul comunității științifice. Știința este de asemenea importantă, pentru că, dacă nici măcar știința nu se ocupă cu o valoare, ce să ne așteptăm atunci de la comunitatea locală și societate? Credem că putem contribui la acestea cu câteva feliuțe din tortul complicat numit realitate socială, instituțională. În rest, lucrurile depind puțin și de intervenția universului dar și de deschiderea, creativitatea și inițiativele comunităților, fie ele locale sau de altă natură. Și de vânătorii de arbori bătrâni care încarcă date pe acest site, și pentru care în numele acestor veterani, suntem recunoscători! Nu uitați: „Prieteniile care se leagă sub arborii bătrâni durează cât viața acestor arbori.”Picos Anamaria, pentru că în spatele fiecărui vânător de arbori pasionat se află o femeie puternică, te pupăcim pentru contribuția ta, știi tu la ce mă refer”, a mai arătat Tibor Hartel.„Startul și pornirea platformei a fost asigurat de o donație din partea lui Charlie Burrell și asistența din partea lui Jill Butler, Ted Green (Ancient Tree Forum, UK) si Robert Biro. Facilitarea nașterii acestei inițiative s-a făcut de către regretata Barbara Knowles și Gergely Rodics. Baza de date conține inclusiv arborii pe care i-am putut identifica în presa on-line și pe filmele youtube existente în România. Asta în fapt înseamnă, că, colegul Vio Arghiuș a citit peste 600 de articole electronice (ziare locale) și a vizionat toate filmele youtube disponibile despre arbori bătrâni din România și unde a găsit informații despre locația, mărimea și specia arborilor, le-a introdus în baza de date, menționând că este vorba de o astfel de introducere. Activitățile noastre se extind și pe adunarea datelor de pe teren, am adunat toate articolele științifice internaționale disponibile pe net despre arborii bătrâni și am dezvoltat materiale pentru comunitătțile locale înmânate personal la zeci de reprezentanți ai instituțiilor, prezentări la zeci de școli (în special colega Miklós Réka). Am ajuns și în Parlamentul European să vorbim de acești arbori la factorii de decizie”, a mai sintetizat Tibor Hartel despre inițiativa arboriramarcabili.ro.Puțini conștientizează importanța arborilor bătrâni. Pe lângă estetica desăvârșită a fiecpăruia, istoria înmagazinată, ei sunt un element esential pentru biodiversitate. Degradarea biodiversitatii înseamnă pierderea calității vieții sau chiar amenințarea vieții la propriu.

„Site-ul acesta de inventariere a arborilor bătrâni este un proiect superb făcut tot de voluntari și ONG-uri Avansează greu dar sigur. Nu asigură ocrotirea arborilor, dar subliniază importanța lor, îi avem într-un singur loc, îi putem transforma în obiectivele noastre turistice, putem să-i adoptăm și să fim gardienii lor, putem să-i identificăm, fotografiem, să-i înregistrăm și să-i protejăm. Poate fi un hobby sau un demers civic. Aceasta mică și simplă platformă e un exemplu de cât de mult se poate face cu bun simț, puțini bani, iubire de natură. Putem să o comparăm cu platforma inspectorul pădurii care a fost dărâmată de toate ultimele guverne, pusă la pământ și în același timp băgate sute de mii de euro sau poate mult mai mult de atât. Într-o viitoare lume mai bună, în funcție de cum votăm și de cum vin oameni bine intenționați la putere, o să putem să-i apărăm și legal. Adica tot ce este în inventar să nu mai poata fi tăiat, ars, distrus. Să poată fi etichetat, protejat și vizitabil. Arborele să-și facă datoria și să aducă în continuare protecție pentru comunitatea pe care o apără de atâția ani. Comunitate care, de cele mai multe ori, nu conștientizează și devine dușmanul arborelui. Deci bucurați-vă de existența acestei platforme, dați mai departe și înregistrați arborii remarcabili aici”, a spus și Daniel Sărdan, pasionat de drumeții și absolvent de politehnică.