Lotul de medici și farmaciști din Hunedoara, acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, au fost achitați ieri de Tribunalul Sibiu. Singurele persoane care au primit condamnări sunt doi oameni de afaceri găsiți vinovați de evaziune. La dosarul respectiv a lucrat și polițistul Traian Berbeceanu, care acum a ajuns Prefectul Bucureștiului.
DIICOT anunta perchezitii de amploare intr-un dosar care ii viza pe doi medici oncologi din Hunedoara, farmacisti si oameni de afaceri acuzati ca fac parte dintr-un grup infractional organizat care fraudeaza bugetul asigurarilor de sanatate prin decontarea fictiva a unor medicamente folosite in tratarea cancerului.
In urma perchezitiilor au fost arestate mai multe persoane: medicii oncologi Alina Popa si Elisaveta Mezo, farmacistii si oamenii de afaceri Tatiana Fagadar, Iulian Fagadar, Ciprian Ban, Nicoleta Enuta, Cristian Dotiu, Adela Goia, Mihai Dragoescu si fostul ofiter SRI Calin Popa.
DIICOT acuza ca in perioada 2010 – 2012, doi medici de la Sectia de Oncologie a Spitalului Judetean Deva au completat in fals sute de retete cu medicamente, in special pentru cancer sau adjuvante (substante cu valori mari), pentru pacienti cu afectiuni oncologice, aflati in tratament. Apoi, mai acuza DIICOT, retetele erau predate liderilor gruparii si depuse spre decontare la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Hunedoara. Acest lucru se realiza prin intermediul a trei societati care detin farmacii in orasele Hunedoara si Deva. Astfel, a mai aratat cum au fost incasati ilegal 3.300.000 de lei.
La momentul descinderilor, Traian Berbeceanu, care lucra la vremea respectiva la BCCO Hunedoara a oferit presei detalii despre cum actiona gruparea.
“Medicii prescriau retete pentru medicamente oncologice sau de suport prescrise in fals, care ulterior erau duse la farmacii si decontate la CJAS. In paralel, foloseau retete false pentru diferite tipuri de medicamente”, declara comisarul Traian Berbeceanu la momentul descinderilor, potrivit Stirilor Pro TV.
Dupa mai multe luni de arest preventiv, inculpatii din dosarul de la Hunedoara au fost eliberati.
Noiembrie 2016 Dupa mai mult de trei ani de ancheta, dosarul este trimis in judecata la Tribunalul Hunedoara. Dupa numeroase amanari, dosarul este stramutat la Tribunalul Sibiu.
Acuzatiile DIICOT
Constituirea unui grup infractional organizat, inselaciune cu consecinte deosebit de grave, evaziune fiscala, spalare de bani, favorizarea infractorului. Sunt doar cateva dintre acuzatiile DIICOT din rechizitoriul trimis in instanta. Procurorii DIICOT au aratat ca in cursul anului 2010, doi oameni de afaceri “au initiat si constituit un grup infractional organizat in scopul savarsirii infractiunilor de inselaciune cu consecinte deosebit de grave si evaziune fiscala”.
“Inculpatii au inceput sa foloseasca firme pe care le detineau si in care aveau calitatea de asociati si/sau administratori ori in care aveau aceste calitati persoane apropiate sau chiar apartinatori, si care detineau farmacii, pentru a inregistra aprovizionari fictive cu medicamente, in special oncologice sau adjuvante (substante cu valori mari si care sunt decontate din bugetul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate in totalitate), dupa care medici de specialitate, cooptati in grupul infractional organizat, prescriau astfel de medicamente pentru bolnavii de cancer aflati in tratament”, a mai aratat DIICOT.
Potrivit procurorilor, medicamentele “nu erau in realitate administrate pacientilor si nici nu existau faptic in farmaciile la care ajungeau retetele prescrise de medici”. “Ulterior, aceste retete erau depuse spre decontare la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate a judetului Hunedoara, incasandu-se astfel contravaloarea acestora de catre reprezentantii farmaciilor”, a mai aratat DIICOT in rechizitoriu.
Achitari pe banda
Acuzatiile grave aduse de DIICOT medicilor oncologi si farmacistilor din dosarul de la Hunedoara au fost anulate de Tribunalul Sibiu, care i-a achitat pe toti inculpatii din dosar pentru acuzatiile grave. Singurele condamnari au fost de doi ani de inchisoare cu suspendare pentru evaziune fiscala pentru doi dintre inculpatii trimisi in judecata.
In motivarea sentintei, Tribunalul Sibiu a explicat contextul in care au fost formulate acuzatiile la adresa medicilor oncologi si farmacistilor. “In conditiile crizei de medicamente oncologice si adjuvante existente pe piata medicamentelor din Romania in perioada cercetata, respectiv 2010-2012, medicii oncologi trimisi in judecata in prezentul dosar, s-au gasit in situatia deloc usoara, dar si neplacuta de a nu dispune permanent de aceste medicamente, absolut necesare supravietuirii persoanelor bolnave de cancer.
Aceasta lipsa a medicamentelor in perioada cercetata era de notorietate, fiind dovedita si cu articole din presa vremii, depuse la dosar. Din declaratiile persoanelor audiate in cauza rezulta ca nu erau rare situatiile in care aceste medicamente nu se gaseau in farmacia Spitalului Judetean din Deva, motiv pentru care, potrivit legislatiei in vigoare, bolnavul era pus in situatia de a se deplasa la farmacii pentru a-si procura medicamentul oncologic sau adjuvant pe baza retetei medicale prescrisa de medicul oncolog”, a aratat Tribunalul Sibiu.
“Au facut aceste demersuri in interesul pacientilor”
Judecatorul de la Tribunalul Sibiu care i-a achitat pe inculpati a mai aratat ca “din cauza perioadei foarte lungi in care Casa de Asigurari de Sanatate deconta farmaciilor medicamentele compensate furnizate de acestea bolnavilor, pe piata medicamentelor a intervenit un blocaj, farmaciile nefiind interesate sa achizitioneze de la producatori medicamente oncologice care aveau costuri foarte ridicate”.
“In aceste conditii, medicii oncologi, avand in vedere ca in bolile oncologice timpul este esential pentru eficienta tratamentului (tratamentul trebuie administrat urgent urmandu-se o schema de tratament), au apelat la diversi furnizori de medicamente, in scopul obtinerii acestor medicamente, indispensabile tratarii bolnavilor de cancer.
Au facut aceste demersuri fiind obligati sa le faca in interesul pacientilor, pentru a acorda o sansa la viata acestora. In acest sens medicii comunicau furnizorilor de medicamente/reprezentantilor medicali medicamentele necesare efectuarii tratamentului pentru bolnavii care nu au reusit sa le obtina ei insisi de la farmaciile din oras”, se mai arata in sentinta Tribunalului Sibiu.
Judecatorul a aratat ca DIICOT nu a putut dovedi ca pacientii bolnavi de cancer nu au beneficiat de medicamente.
“Din declaratiile date ca martori atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii de majoritatea pacientilor sau a apartinatorilor acestora, nu rezulta ca pacientii nu au primit in sectia de oncologie tratamentul cu medicamente la care erau indreptatiti. Chiar daca o parte din acestia nu si-au recunoscut semnaturile de la rubrica 5 a retetelor compensate, ori au aratat ca nu s-au deplasat la o anumita farmacie din oras, nu au contestat primirea tratamentului cu medicamente”, mai arata Tribunalul Sibiu.
Sentinta Tribunalului Sibiu mai arata ca “interesul medicilor a fost ca bolnavii de cancer sa beneficieze de tratamentul cu medicamente oncologice si adjuvante, chiar daca pentru obtinerea acestora, medicii au incalcat unele regulamente sau ordine ale ministrului sanatatii, amintite de acuzare in cuprinsul rechizitoriului.
Nu au fost gasite alte medote de fraudare
Tribunalul Sibiu a mai aratat ca a analizat si posibilitatea ca frauda sa fi fost produsa prin alte metode.
“Spre exemplu, actiunea frauduloasa se putea realiza eventual prin dublarea de catre medici a retetelor eliberate pacientilor oncologici sau prin eliberarea unor retete continand medicamente pentru pacienti bolnavi de cancer, dar care intre timp au decedat, actiuni care nu au fost sub nici o forma, decelate in cauza.
De asemenea nu se poate concluziona in sensul ca fiind dovedita o actiune a inculpatelor medici oncologi in sensul de a administra unor pacienti o cantitate mai mica de medicamente, iar cantitatea ramasa sa fie utilizata pentru tratarea altor pacienti, iar din aceste “reglaje fine” sa fie in final prejudiciat bugetul Casei de asigurari si evident pacientul. Desi teoretic ar exista aceasta posibilitate, in cauza, pe de o parte nu s-a dovedit o astfel de actiune, iar pe de alta parte nici nu a fost retinuta in cuprinsul rechizitoriului o astfel de activitate care sa fie imputata medicilor inculpati”, a mai aratat Tribunalul Sibiu.
“Fata de toate aceste considerente se va dispune achitarea tuturor inculpatilor sub aspectul comiterii infractiunii de inselaciune in forma agravata (in forma autoratului respectiv a complicitatii), si fals in inscrisuri sub semnatura privata (in formele autoratului, complicitatii, instigarii, participatiei improprii) retinute prin rechizitoriu, intrucat faptele nu sunt prevazute de legea penala”, a mai aratat Tribunalul Sibiu.
Acuzatiile de dare si luare de mita, nedovedite
In dosar, medicii oncologi au fost acuzati ca pentru sprijinul acordat beneficiarilor de decontari ilegale au primit mita. Tribunalul Sibiu a decis ca acuzatiile de dare si luare de mita nu sunt dovedite.
“Se imputa acestor inculpati ca au dat sau au inlesnit primirea, respectiv au luat, diverse sume de bani cu titlu de mita. Din nou, nu se indica pentru niciunul dintre inculpati data/zilele savarsirii infractiunii, suma concreta data, respectiv primita prin fiecare act material imputat, numarul de acte materiale imputate fiecarui inculpat (data fiind forma continuata retinuta la incadrarea juridica).
De asemenea sumele de bani sustinut a fi primite ca mita de fiecare medic oncolog nu sunt dovedite, probatiunea administrata in cauza contrazicand modul de calcul al organului de urmarire penala, care a stabilit sumele de bani date/primite cu titlu de mita de catre inculpati “prin estimare”, in sensul ca, prin proces verbal incheiat de organul de cercetare penala s-a calculat mita, prin inmultirea cantitatilor de medicamente trecute de medici pe retetele apreciate ca fiind false cu suma de bani primita de medic pe fiecare reteta continand medicamente (intre 100 si 150 de lei )”, a mai aratat Tribunalul Sibiu, a carui minuta poate fi consultata pe portalul instantelor de judecata.
Sentinta nu este definitiva, fiind contestata cu apel, care se afla pe rolul Curtii de Apel Alba Iulia. Primul termen din apel a fost fixat in 17 februarie 2021.
