Șeful DIICOT Alba a vrut sporuri maxime, judecătorii din Cluj l-au refuzat

Șeful DIICOT Alba, FLOREA IONELA DENISA și soțul ei, Cristian, împreună cu alți patru colegi (ENE DAN CRISTIAN, CHIRILĂ COSTEL DANIEL, FLOREA ALEXANDRU și PREDA ANDREI BOGDAN) au dat în judecată structura centrală (DIICOT) în cadrul căreia lucrează cerând mărirea sporurilor pe care le primesc. În cadrul procesului au solicitat ca, începând cu anul 2018 să li se majoreze sporurile pentru ”condiții grele și periculoase”. Nu au primit cea au cerut însă, la începutul anului, toți magistrații au primit cu toptanul o mărire salarială de 20%, devenit cei mai bine plătiți ”incoruptibili” din justiția europeană.

Procurorii de la DIICOT Alba Iulia au cerut ca începând cu anul 2018 să primească sporurile pentru risc și suprasolicitare neuropsihică la plafonul maxim stabilit de lege, de 30% din salariul brut.

Disputa de pe marginea sporurilor procurorilor a avut un start politic anul trecut când, ministrul Muncii Raluca Turcan a lansat într-o declarație ideea falsă că procurorii primesc sporuri de 85% din salariu și că aceasta este o ”supapă” prin care se pierd banii
„Sunt categorii ocupaționale pentru care nivelul sporurilor reprezintă 85%, ceea ce este foarte mult. Atunci, rolul nostru e să ne uităm la ce raportare se fac salariile în plată. Aceste sporuri există în primul rând în sistemul de sănătate și în sistemul de justiție. Acolo sunt regulă aceste sporuri de 85%.”, a declarat Raluca Turcan la Antena 3.

Potrivit ordinelor de salarizare emise de procurorul șef al DIICOT, mărimea fiecărui spor acordat procurorilor acestei Direcții, calculat la salariul de bază pentru procurori, este următoarea:

un spor de 15 % pentru condiții grele, deosebite și periculoase;
aproximativ 15 % cuantum cumulat pentru spor de risc și suprasolicitare neuropsihică și spor pentru asigurarea confidențialității;

Procurorii de la DIICOT Alba, care au deschis procesul, atrag atenția asupra faptului că la calcularea sporurilor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și pentru asigurarea confidențialității nu au fost respectate dispozițiile legale, ele nefiind acordate în cuantumul prevăzut de lege. O serie de legi ale salarizării stipulează că sporul pentru risc și suprasolicitare ar trebui să fie de 30% din salariul brut.

În data de 18 octombrie 2018, Ministrul Muncii și Justiției Sociale a atenționat curțile de apel că interpretează și aplică în mod eronat dispozițiile Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în sensul că doar 4 dintre cele 15 curți de apel din țara, printre care cea din București și cea din Bacău, aplică în mod corect legea salarizării, ceea ce duce la diferențe însemnate de salarii în cadrul aceleiași categorii profesionale.

Ministerul a arătat că începând cu luna ianuarie 2018, salariul de bază indemnizația de încadrare pentru personalul din familia ocupațională “Justiție” sunt determinate prin majorarea salariului de bază/indemnizației de încadrare avute în luna decembrie 2017 cu 25%, în temeiul dispozițiilor art. 38 alin. (3) lit a) din Legea- cadru.

Cuantumul brut al sporurilor avute în luna decembrie 2017 se majorează cu 25%, rezultând cuantumul sporurilor pentru luna ianuarie 2018.

În situația în care salariile de bază/indemnizațiile de încadrare majorate cu 25% vor fi mai mari decât cele prevăzute de lege, nivelul salariului de bază/indemnizației de încadrare va fi stabilit la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022, care cuprinde gradațiile aferente tranșelor de vechime în muncă și, după caz majorările salariului de bază indemnizației de încadrare prevăzute în conținutul legii.

În situația în care salariile de bază sunt stabilite la nivelul anului 2022, cuantumul sporurilor va fi determinat după cum urmează:

sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% se va calcula la salariul de bază din 2022;
sporul pentru păstrarea confidențialității de până la 5% se va calcula la salariul de bază din 2022;
sporul pentru condiție de muncă grele, vătămătoare sau periculoase va fi determinat prin aplicarea procentului de până la 15% asupra salariului de bază din anul 2022, și nu prin menținerea cuantumului sporului pentru condiții de muncă din luna decembrie 2017, majorat cu 25%.

Această modalitate de stabilire a salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare și a sporurilor începând cu luna ianuarie 2018, a fost agreată cu reprezentanții Curții de Conturi a României.

În prezent, la nivelul instanțelor judecătorești și parchetelor s-a creat o stare de discriminare în urma aplicării neunitare a dispozițiilor Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în sensul că salariile personalului din unele instanțe și parchete sunt calculate diferit, arată procurorii în cadrul procesului.

Prin deciziile/hotărârile menționate, la nivelul Curților de Apel Bacău, București și Ploiești s-a dispus încadrarea personalului auxiliar de specialitate începând cu data de 01.01.2018, prin stabilirea și aplicarea sporurilor în procent de 45%.

Însă, modul de calcul nu a fost aplicat și la nivelul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Prin mai multe hotărâri judecătorești au fost admise majorări ale sporurilor în procent de 45% (un spor de 15% pentru condiții grele, deosebite și periculoase, un spor de 25 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și un spor de 5% pentru asigurarea confidențialității) din salariul de bază lunar.

Prin Decizia nr. 21/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că judecătorii, procurorii, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.

În replică DIICOT a cerut respingerea plângerii pe motiv că pretențiile nu sunt întemeiate.

Legislația din domeniul salarizării angajaților din justiție nu asigură dreptul de a primi sporurile în cuantumul maxim al acestora.

Potrivit aceleiași legislații, suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază.

În ceea ce privește sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% și pentru păstrarea confidențialității, de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizația lunară de încadrare, acestea s-au stabilit, încă din anul 2018, în mod unitar și nearbitrar, la 15% din salariul de bază lunar.

Prin aceste ordine ale procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost determinată, în mod concret, mărimea fiecărui spor care se aplică în prezent, calculat la salariul de bază pentru procurori, după cum urmează:

– un spor de 15 % pentru condiții grele, deosebite și periculoase;
– aproximativ 15 % cuantum cumulat pentru spor de risc și suprasolicitare neuropsihică și spor pentru asigurarea confidențialității;

Judecătorii care s-au ocupat de procesul deschis de procurorii DIICOT Alba au constat că reclamanților li s-au acordat sporuri aplicate la indemnizația de încadrarea brută lunară în cuantum de 35,821%, pentru reclamanta FLOREA IONELA DENISA, procent care se menține și pentru ceilalți reclamanți.

”În lipsa unei reglementări detaliate cu privire la modul de acordare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru asigurarea confidențialității și câtă vreme nu se acordă în acest sens o sumă derizorie, determinarea nivelului concret al acelor sporuri revine ordonatorului de credite, în limitele marjei legale și cu respectarea dispozițiilor art. 25 din Legea 153/2017, astfel că instanța va respinge acțiunea reclamanților”, se arată în motivarea instanței clujene.

Însă, chiar dacă procurorii DIICOT Alba au pierdut procesul pentru creșterea sporurilor respective, la începutul acestui an, Guvernul a mărit cu 20% salariile judecătorilor și procurorilor. Iar pe lângă majorările salariale s-au mărit, bineînțeles, și pensiile din Justiție.

Nu nivelul salariilor și pensiilor magistraților deranjează în primul rând, ci discrepanța față de cele ale altor categorii sociale. Așa cum arată monitorizările la nivelul Uniunii Europene, judecătorii români au printre cele mai mari salarii din UE raportate la salariul mediu național. Situația este similară în ce privește pensiile speciale, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene. Discrepanța dintre pensia medie a cetăteanului obișnuit și pensia magistratului este cea mai mare din UE, chiar și în cazul țărilor care au pensii speciale.

Bine plătită fiind, justiția a devenit, poate, mai puțin coruptă, acesta fiind și argumentul forte pentru sumele uriașe pe care le încasează magistrații, dar nu a devenit mai eficientă sau mai bună. Încrederea în Justiție era de 47% în mai 2021, potrivit Eurobarometrului realizat de Comisia Europeană. În 2016 era de doar 35%.

Salariul judecătorilor de la Curtea de Apel

Vechime de peste 20 de ani – 23.000 de lei;

Vechime 15-20 de ani – între 21.238 de lei și 22.300 de lei;

Vechime 10-15 de ani – între 19.773 de lei și 21.800 de lei;

Vechime 6-10 ani – între 17.968 de lei și 20.800 de lei.

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu susține că această creștere de 20%, care va înghiți doar anul acesta peste 80 milioane de lei de la buget, era inevitabilă, fiind consecința unor hotărâri judecătorești pronunțate împotriva Ministerului Justiției de-a lungul timpului și a necorelării diverselor legi.

„ Consecința acestor necorelări a fost apariția a sute de decizii definitive pronunțate de instanțe, inclusiv ICCJ, care au impus cu obligativitatea interpretării definitive aplicarea unui coeficient salarial în întreaga familie ocupațională Justiție. Inclusiv CCR a fost sesizată și s-a pronunțat în acest sens. MJ nu poate ignora aplicarea unei hotarâri judecătorești definitive care i se adresează obligatoriu. Neaplicarea cu bună știință a unei astfel de hotărâri ar fi pedepsită de lege”, spune ministerul într-un comunicat.