Curtea de Apel Cluj a dispus anularea raportului prin care ANI îl declara pe fostul primar al Bistriței, Ovidiu Crețu, în conflict de interese.
Admite acţiunea formulată de reclamantul CREŢU OVIDIU TEODOR în contradictoriu cu pârâta ANI. Anulează Raportul de evaluare înregistrat sub nr. 50455/G/II/18.10.2021 emis de pârâtă. Cu recurs în 15 zile de la comuninare. Recursul se depune la Curtea de Apel Cluj. Pronunţată prin punerea minutei la dispoziţia părţilor azi 14.02.2022.
arată soluția pe scurt a instanței.
Anul trecut, Agenția Națională de Integritate a constatat un conflict de interese de natură administrativă în cazul fostului primar al municipiului Bistrița, Ovidiu Crețu (PSD), petrecut în ultimul său mandat, 2016-2020.
”În exercitarea mandatului de primar 2016-2020, Crețu Ovidiu Teodor a semnat ordonanțări de plată și facturi cu mențiunea ”bun de plată” pentru societatea comercială în cadrul căreia persoana evaluată figurează ca acționar și a realizat venituri din dividende, încălcând astfel prevederile art. 70 și art. 76 din Legea nr. 161/2003 coroborate cu prevederile art. 228, alin. (1), lit. c) din OUG nr. 57/2019 (text în vigoare începând cu data de 05.07.2019)”, a transmis Agenția Națională de Integritate (ANI) într-un comunicat.
Conform ANI, el a încălcat următoarele prevederi legale:
art. 70 din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia ”Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative”.
art. 76, alin. (1) din Legea nr. 161/2003: ”Primarii sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I”.
art. 228, alin. (1), lit. a), c), d) și f) și alin. (2) – (5) din O.U.G. nr. 57/2019, potrivit căruia ”Regimul general aplicabil conflictului de interese pentru aleşii locali. (1) Alesul local aflat în conflict de interese în condiţiile prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, are obligaţia să se abţină de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv, care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru: a) soț, soție sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv; c) o societate la care deţine calitatea de asociat unic ori funcţia de administrator sau de la care obţine venituri. d) o altă autoritate din care face parte; f) asociație sau fundație din care face parte (2) În exercitarea funcţiei, consilierul local sau consilierul judeţean aflat în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) are obligaţia să anunţe la începutul şedinţei consiliului local, respectiv a consiliului judeţean interesul personal pe care îl are la adoptarea hotărârii respective, anunţ care se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei. (3) Ulterior anunţării interesului personal, consilierul local sau judeţean nu mai este luat în calcul pentru cvorumul necesar adoptării hotărârii consiliului cu privire la care acesta şi-a anunţat interesul şi nu are drept de vot la adoptarea acestei hotărâri. (4) Actele administrative emise ori adoptate sau actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută în condiţiile Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Fapta aleşilor locali de a încălca prevederile alin. (1) şi legislaţia în materie privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu diminuarea indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni”.
ANI precizeaza că ”Persoana față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.
