În România există sase societăţi comerciale care sunt interesate de exploatarea aurului, iar toate firmele sunt controlate de societăţi sau off-shore-uri străine. Majoritatea firmelor româneşti care au cerut licenţe de exploatare/explorare Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) au aplicat pentru exploatări de nisip şi pietriş. Revenind la exploatările auro-argentifere, societăţile care deţin dreptul de a căuta metale preţioase nu au raportat nici un gram de aur pentru anul trecut, însă conform purtătorului de cuvânt al Agenţiei cei care deţin licenţe de exploatare pentru zăcăminte aurifere plătesc redevenţa indiferent dacă scot sau nu aur.

 

Conform ultimului raport al Consiliului Mondial al Aurului, în mod paradoxal, chiar dacă toată lumea vorbeşte criză, cererea de bijuterii a crescut, ceea ce a dus şi la cererea de aur. Conform raportului menţionat, în 2010, cererea de aur a crescut cu 9%. Cea mai mare creştere a avut loc pe piaţa bijuteriilor din aur, cererea anului trecut ajungând la aproape 300 de tone de aur, cu 17% mai mare decât în 2009. Raportat tot la nivel mondial, România se situează pe locul 31, cu o rezervă bancară de circa 100 de tone de aur. Cu toate acestea, majoritatea licenţelor active de exploatare eliberate de ANRM sunt eliberate pentru producţia de nisip şi pietriş. La nivel naţional, ANRM a acordat până acum sase licenţe pentru exploatarea şi explorarea minereurilor auro-argentifere, însă nici una dintre societăţile care au cerut această licenţă nu au început să scoată bani din zăcăminte. 

Toate firmele care au primit dreptul de a exploata sau explora zăcămintele cu metale preţioase din România sunt deţinute de off-shore-uri sau concerne străine, astfel că după ce se va începe scoaterea din pământ a aurului, statul român va primi doar redevenţa pentru zăcămintele concesionate, adică o sumă infimă raportată la câştigurile pe care le vor avea companiile investitoare.

Printre principalii beneficiari a zăcămintelor auro argentifere se numără Gold Corporation, consorţiu care a obţinut licenţe de explorare prin Rom Aur (la Băişoara) şi de exploatare prin Rosia Montana Gold Corporation (la Rosia Montană).

SC Samax Romania a obţinut o licenţă de explorare pentru un zăcământ la Rovina (Jud Hunedoara), SC Romaltyn Exploration a obţinut trei licenţe de explorare în judeţele Maramureş şi Satu Mare, SC Deva Gold Certeju de Sus o licenţă de exploatare pentru judeţul Hunedoara, iar SC Mineral Mining o licenţă de exploatare pentru judeţul Bihor.

 

Munţii nostri aur canadian, rus şi britanic poartă

 

În momentul de faţă, cele două societăţi care, în mod practic, ar putea începe să exploateze zăcămintele auro-argentifere sunt Deva Gold şi Rosia Montană Gold Corporation, care aparţin aceluiaşi concern, Gold Corporation din Canada. Însă, conform unor date, firmele nu pot începe să producă din cauza avizelor necesare. După explorare se face studiul de fezabilitate, iar după obţinerea licenţei de exploatare trebuiesc obţinute o serie de avize. Licenţa de exploatare este doar un act condiţionat de respectarea legilor. Dacă ANRM emite licenţa de exploatare, companiile interesată trebuie să obţină o altă serie de licenţe şi avize necesare. 

SC Romaltyn Mining, firmă care are licenţă de explorare a zăcămintelor auro-argentifere este deţinută de un off-shore din Marea Britanie, Romaltyn LTD şi administrată de Gray Sean Duncan. Până ca acest off-shore să deţină pachetul de acţiuni, compania era deţinută de  KazakhGold Group Limited, o societate controlată de miliardarul rus Mihail Prokhorov (46 de ani), cel mai bogat rus, conform Top Forbes şi apropiat al premierului rus Vladimir Putin. anul trecut, Prokhorov şi-a anunţat intenţiile de a începe exploatare minelor prin cianurare. De exploatările de aur din Baia Mare se leagă şi scandalul deversărilor din anul 2000, când aproximativ 100.000 de metri cubi de steril si cianuri s-au scurs din iazul de decantare de la Bozanta şi au ajuns în râul Tisa. 

SC Samax România, care caută aur în perimetrul Rovina din judeţul Hunedoara este deţinută de off-shore-ul britanic SOCIETATEA SAMAX ROMANIA LTD şi administrată de Alexandru Nicolici, care face parte din consiliul de conducere a unui alt concern canadian, CARPATHIAN GOLD INC.

Singura societate românească care ar putea exploata aur este Mineral Mining, deţinută de Uniunea sindicatelor Miniere din Oltenia, însă în urma problemelor pe care le-a avut cu neplata salariilor şi a datoriilor către stat, societatea a intrat în insolvenţă şi se îndrepată spre faliment.

 

 

Românul de aur

 

Unul dintre puţinii români implicaţi în afacerile cu aur din România este Vasile Frank Timiş, unul dintre fondatorii Gabriel Resources. El figurează, alături de Dinu Patriciu în Topoul forbes, al miliardarilor lumii, pe locul 1057. Companiile lui African Minerals, African Petroleum Corp şi International Petroleum se ocupă de extragţia de ţiţei şi gaze naturale în estul Kazahstanului. Timiş s-a născut în România şi a început să lucreze în industria minieră din Australia de Vest, la vârsta de 16 ani. Rezident la Londra, are un trecut controversat pentru că una dintre companiile lui, Regal Petroleum, listată la Bursa din Londra, a fost amendată de autorităţile britanice cu aproape un milion de dolari, în 2009, pentru emiterea unor declaraţii de inducere în eroare cu privire la rezervele sale de petrol. Timiş deţine două avioane Bombardier Challenger 604, se arată în Forbes.

Conform unui raport al Consiliului Mondial al Aurului, din cele 107 ţări ale clasamentului, România are o rezervă bancară de aur de 103,7 tone de aur şi se situează pe locul 31. Primele locuri sunt ocupate de America (8.133,5 tone) şi Germania cu 3.408,3 tone de aur.

 

Lista firmelor care deţin licenţe de exploatare/explorare a mineralelor auro-argentifere

 

Perimetru – Judeţ – Agent economic

Băişoara – Alba – Rom Aur

Băişoara – Cluj – Rom Aur

Rovina – Hunedoara – Samax Romania

Alunis – Maramureş – Romaltyn Exploration

Poprad – Maramureş – Romaltyn Exploration

Cămârzana – Satu Mare – Romaltyn Exploration

Rosia Montana – Alba – Rosia Montana Gold Corporation

Certej – Hunedoara – Deva Gold SA

Baiţa – Bihor – Bihor Mineral Mining

 

Ce primeşte statul de pe urma tonelor de aur

-Taxa anuală pentru activitatea de explorare se stabileşte la 10 lei/km2. Aceasta se dublează după 2 ani şi devine de 5 ori mai mare după 4 ani. 

-Taxa anuală pentru activitatea de exploatare se stabileşte la 2.500 lei/km2.

Redevenţa minieră cuvenită bugetului de stat se stabileşte la o cotă procentuală din valoarea producţiei miniere, după cum urmează: 

-o cotă de 2% pentru cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape terapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi 

-gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe