Consiliul Județean (CJ) Cluj a retrocedat, în mod suspect, o treime din Muzeul de Artă Cluj-Napoca unor presupuși foști proprietari. Inițial, CJ Cluj a dispus împărțirea muzeului clujean pe apartamente, iar apoi a retrocedat mare parte din clădire. Managerul muzeului, Lucian Nastasă-Kovacs, spune că retrocedarea este suspectă deoarece foștii proprietari ai Palatului Banffy nu au avut moștenitori iar tertamentul în baza căruia a fost făcută cererea de retrocedare nu a fost autentificat la notar și este scris cu creionul pe o bucată de hârtie.

Decizia de retrocedare a fost făcută public ieri (20 ianuarie 2022), în cadrul ședinței de consiliu a administrației județene. Șeful forului județean, Alin Tișe (PNL) a precizat că deja au început demersurile de întăbulare a dreptului de proprietate în favoarea acestor noi proprietari. El a mai spus că a încercat să răscumpere muzeul de la noii proprietari, dar aceștia au refuzat.

”Se restituie cota de 3/4 parte din încăperile  situate la parterul imobilului; cota de 2/3 parte din fostul apartament nr. 1, în prezent demolat parțial; cota de 3/4 parte încăperile  situate la etajul imobilului; cota de  2380/3287 parte din teren”.

arată decizia CJ Cluj

Muzeul de Artă din Cluj are o suprafață utilă de 1000 de metri pătrați, iar 3 / 4 înseamnă 750 de metri pătrați.

În acest sens, susțin cei de la actualdecluj.ro, un prim pas a fost marcat la ședința din 20 ianuarie când s-au inițiat și aprobat demersurile pentru împărțirea clădirii în apartamente pentru înscrierea în cartea funciară a cotelor fiecărui proprietar, cea a forului județean și cea a noilor proprietari care și-au câștigat dreptul prin instanță.

Cei care vor deveni proprietari sunt urmașii Paraschivei Roșca (decedată), soția lui Nicolae Roşca, un negustor din Săliște, Sibiu, care se împrietenise cu Dionisie Bánffy, fiul lui Albert Bánffy și care împreună cu acesta, au pus bazele unui cinematograf, în incinta Palatului, ulterior demolat.

Nicolae Roșca l-ar fi împrumutat cu mulți bani pe Dionisie Bánffy. Pentru că banii nu au mai fost returnați, atunci a acceptat contravaloarea în apartamente în incinta Palatului. Așa a devenit negustorul Nicolae Roșca proprietar și peste cinematograf și peste apartamentele din clădirea Bánffy. 

Potrivit sentinței definitive, ei nu au voie să schimbe destinația imobilului timp de 10 ani.

Testament scris cu creionul pe un petec de hârtie

Directorul Muzeului de Artă din Cluj Napoca, Lucian Nastasă-Kovacs spune că este inadmisibil ca o clădire simbol să fie retrocedată pe ”apartamente”.

„Nu este posibil ca România să se rupă de tot ceea ce este de facto patrimoniu naţional. Alte ţări din Europa de Est, din fostul sistem comunist, au rezolvat diferit de România situaţiile retrocedărilor. La noi, cea mai mare parte a restituirilor a ajuns acolo unde nu trebuia. Pe de altă parte, Statul Român nu şi-a exercitat în niciun fel dreptul de preemţiune, invocându-se sărăcia, iar portiţa deschisă pentru cumpărarea drepturilor litigioase din instanţă ale proprietarilor, de către speculanţi de rea-credinţă, a fost catastrofală. Cei care au cumpărat drepturile litigioase au fost conectaţi la mafia imobiliară. Sunt escroci cu acte în regulă”, afirmă, cu indignare, managerul muzeului.

Nastasă a mai spus că „Palatul Banffy, a fost o reşedinţă guvernamentală și că este alcătuit din corpul în care se află acum Muzeul de Artă şi din corpul din spate, de unde, eventual, se putea revendica ceva.

”Palatul nu a fost niciodată împărţit pe apartamente, nu există nicăieri menţiuni de acest fel. Persoana căreia i s-a retrocedat parte din Palat putea obţine spaţii doar din corpul din spate, unde era găzduit, pe vremuri, personalul administrativ al reşedinţei guvernamentale. Ultimul Banffy, un scorţos elegant, nu a fost niciodată căsătorit, nu a avut urmaşi, iar după 1950 a locuit undeva pe strada Donath. Nu a avut de pătimit din punct de vedere politic. Testamentul său olograf, din 1958, este făcut pe un petec de hârtie, cu creionul! Nu cred că s-a făcut vreo expertiză grafologică. Testamentul nu a fost prezentat la un notar. Palatul fusese naţionalizat în 1948, deci ultimul Banffy nu putea să lase moştenire ceva ce nu îi aparţinea. Retrocedarea este cusută cu aţă albă”, amai spus Nastasă Kovacs.

Cât costă un apartament în Palatul Banffy

Apartamentele din Palatul Banffy sunt greu de evaluat. Locul are o anumită rezonanță, fiind amplasate într-o clădire emblematică a Clujului. 

Cert este că în Piața Unirii apartamentele de 100 de metri pătrați se vând cu peste 200.000 de euro. Dacă proprietarii primesc 750 de metri pătrați, atunci valoarea depășește 1,4 milioane de euro.

Sedinta în cadrul căreia a fost dispusă retrocedarea Palatului Banffy. Discuțiile privitoare la această retrocedare suspectă încep de la -1:01:00