Este de notorietate faptul că Biserica Greco-Catolică din Transilvania este unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din Transilvania. Însă se întâmplă rar ca transzacțiile imobiliare să se facă cu un cimitir, la pachet cu morții din el!

Episcopia Română Unită cu Roma Greco Catolică de Cluj Gherla a vândut, în ianuarie 2012, clădirea locaşului de cult – Biserica Greco-catolică din Corna către SC Roşia Montană Gold Corporation SA pentru suma de 690.000 Euro, constituind şi un drept de superficie asupra cimitirului greco-catolic.

În decembrie 2015 Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia a promis SC Roşia Montană Gold Corporation SA că îi va vinde clădirea Bisericii Ortodoxe din Corna, împreună cu 4 hectare de teren situate în satul Corna, inclusiv cimitirul ortodox, cu toate locurile de veci şi osemintele din ele.

Cum au ajuns cele două biserici “surori” să vândă bunuri sacre, inalienabile, chiar şi morţii din cele două cimitire, secondaţi în tranzacţii de romano-catolici şi baptişti, vom analiza în prezenta investigaţie.

Vânzările greco – catolicilor şi implicarea PS Florentin Crihălmeanu

Bisericile Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România anunţau, la 4 octombrie 2013, într-un comunicat asumat de toţi Episcopii Catolici şi semnat de Înalt Preasfințitul Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de București și Președinte al Conferinței Episcopilor Catolici din România, că „se pronunță împotriva proiectului Roșia Montană” întrucât „nu vor să fie părtașe la un asemenea păcat grav împotriva binelui comun al întregii țări”.

“Părtăşia” cu Roşia Montanţă Gold Corporation SA începuse însă din luna septembrie 2009, când Episcopia Română Unită Cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj – Gherla, prin PS Florentin Crihălmeanu, a hotărât înfiinţarea unei comisii de dialog cu RMGC, din care făceau parte mons. Mihai Todea, preoţii Vasile Lăcan şi protopopul Marius Ungureşean, economul Cristian Teglaş şi ipodiaconul Ovidiu Marişca.

Obiectul “comisiei de dialog” erau cele 11,5 hectare de terenuri pe care greco catolicii le aveau în proprietate în comuna Roşia Montană, inclusiv casele parohiale, cimitirele şi lăcaşurile de cult.

Comisia ajunge la un “acord” la 21 iulie 2011, document semnat la notar, prin care se stabileşte transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului clădirea Bisericii parohiale Corna.

Ca dovadă a bunei înţelegeri, la aceeaşi dată se mai semnează un contract prin care Parohia Greco Catolică “Adormirea Maicii Domnului” Roşia Montană vinde RMCG 100.000 metri pătraţi teren agricol în Roşia Montană pentru 147.368 Euro, teren retrocedat prin titlul de proprietate nr. 7045/342 din 13 octombrie 2003. Parohia se obligă prin contract şi să înstrăineze către RMCG “orice alte proprietăţi imobiliare” pe care le va dobândi în zona Proiectului Roşia Montană.

În august 2011, avocaţii Roşia Montană Gold Corporation SA, Bica Horaţiu Traian şi Hulea Vasile Cristian, organizaţi în cabinetele asociate de avocatură “Bica şi Hulea”, cu sediul în Roşia Montană, deschid un proces la Judecătoria Câmpeni pentru rezolvarea problemelor care ţineau de întabularea dreptului de proprietate al Parohiei Greco Catolice Sfântul Gheorghe Corna asupra lăcaşului de cult.

Taxa de timbru este plătită de SC Roşia Montană Gold Corporationa SA, care nu era parte în proces. Se depune o expertiză extrajudiciară. Comuna Roşia Montană formulează o întâmpinare prin care este de acord cu admiterea acţiunii, inclusiv cu constituirea unui drept de superficie asupra terenului pe care era amplasat lăcaşul de cult, fără să menţioneze şi existenţa unui cimitir.

Complicitatea Judecătoriei Câmpeni la acest tip de procese este evidentă: acţiunea este înregistrată la 9 august 2011, în timpul vacanţei judecătoreşti, iar primul termen de judecată se stabileşte la 31 august 2011, când dosarul este soluţionat prin admiterea acţiunii.

La 21 decembrie 2011 se întabulează în cartea funciară dreptul de proprietate al Parohiei Greco Catolice Sfântul Gheorghe Corna, iar la 12 ianuarie 2012 se mai încheie un “acord” la notarul public, pe care părţile se obligă să-l păstreze “confidenţial”.

Prin acest contract Parohia Greco Catolică Sfântul Gheorghe Corna şi Episcopia Romană Unită cu Roma Greco Catolică de Cluj Gherla vând RMGC lăcaşul de cult (biserica) din Corna, construită în 1841, pentru suma de 690.000 Euro. Se transmite şi dreptul de superficie pentru suprafaţa de 2206 metri pătraţi, suprafaţă care include şi cimitirul greco-catolic din Corna.

Pentru păstrarea aparenţelor se stabileşte ca predarea efectivă a lăcaşului de cult din Corna să se facă la 21 iulie 2014.

De asemenea, Parohia Greco-Catolică Sfântul Gheorghe Corna şi Episcopia Română Unită cu Roma Greco Catolică de Cluj Gherla s-au obligat  “să înstrăineze către RMGC orice alte proprietăţi imobiliare pe care le va dobândi în zona de impact a proiectului Roşia Montană”.

Episcopia Română Unită cu Roma, Greco Catolică, de Cluj Gherla, şi-a asumat obligaţia ca în termen de 3 ani să construiască în Oraşul Câmpeni o biserică greco-catolică şi o casă parohială. Proiectul unei noi biserici a fost abandonat: la 10 ani de la încheierea acordului nu s-a construit încă o nouă biserică greco-catolică în Câmpeni.

În aceeaşi zi, 12 ianuarie 2012, Parohia Greco Catolică “Adormirea Maicii Domnului” Roşia Montană şi Episcopia Greco-Catolică de Cluj – Gherla vând RMCG, 13.900 metri pătraţi teren forestier (reconstituiţi prin titlul de proprietate 7045/360 din 2 februarie 2007) şi 18.800 mp teren fâneaţă (retrocedaţi prin titlul de proprietate nr. 14179/395 din 6 aprilie 2011), pentru suma de 38.260 Euro.

Tranzacţiile au fost efectuate cu acordul şi implicarea tuturor factorilor de decizie din Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj Gherla: PS Florentin Crihălmeanu, colegiul Consilierilor Eparhiali, Consiliul Economic, Consiliul Preoţesc, fiind consultat şi Preafericitul Părinte Lucian Mureşan – Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma Greco – Catolice.

PS Florentin Crihălmeanu, după ce vinde lăcaşul de cult către RMGC şi a încasat banii, se obligă, prin contract, să se dedice “în exclusivitate cultului divin”.

Comportamentul simulat, înşelător, destinat publicului, continuă şi după încheierea tranzacţiilor: parohia greco-catolică Corna are şi în prezent (ianuarie 2022) publicat un orar de funcţionare şi anunţă că oficiază slujbe în fiecare a treia duminică din lună, mai puţin iarna.

Ba chiar, la 3 octombrie 2018, PS Florentin Crihălmeanu vizitează parohia greco-catolică din Corna şi se fotografiază în lăcaşul de cult proprietatea SC Roşia Montană Gold Corporation SA.

Probabil a vrut să-l imite pe “episcopul vizitaţiilor canonice”: la 28 august 1931 a avut loc o vizită pastorală a Episcopului de Cluj-Gherla, Iuliu Hossu, la Biserica din Corna. Peste un an, fără să fi auzit de “sărăcia parohiei Corna din Munţii Apuseni”, în septembrie 1932, Dr. Liviu Telia, medic diecezan, a donat Epicopiei de Cluj Gherla “un valoros potir şi un disc, spre a fi predate unei biserici sărace”. Darurile au fost trimise de Episcopul Iuliu Hossu Bisericii din Corna. La 20 mai 1936 s-a lansat o colectă în toate bisericile greco-catolice, în două duminici consecutive, pentru parohia din Corna – “cea mai săracă din Eparhie” – biserica având nevoie de “reparaţii mari”, credincioşii fiind “puţini şi foarte săraci”.

Imitaţia nu i-a reuşit, Episcopul Iuliu Hossu, beatificat la 2 iunie 2019, a fost un iubitor şi sprijinitor al Bisericii Greco-Catolice din Corna, PS Florentin Crihălmeanu va rămâne în istorie în rolul lui Iuda – vânzătorul lăcaşului de cult din Corna.

Despre morţii din cimitirul greco-catolic din Corna, niciun cuvânt: au fost incluşi, tacit, în preţul tranzacţiei şi au devenit şi ei proprietatea RMGC.

Vânzările ortodocşilor şi încălcarea statutului Bisericii Ortodoxe Române de către IPS Irineu Pop

În 11 – 12 noiembrie 2003 are loc o şedinţă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române prezidată de Partriarhul Teoctist. Pe ordinea de zi a fost şi asumarea unei poziţii faţă de proiectul Roşia Montană.

În Referatul Sectorului Biserica şi Societatea în legătură cu adresa Arhiepiscopiei Alba Iuliei nr. 1006/2003 privitoare la Proiectul Roşia Montană Gold Corporation s-a reţinut că “Biserica, manifestand respect pentru cultura, tradiţiile, obiceiurile şi tot ceea ce reprezintă moştenirea spirituală care conferă identitatea acestui popor, nu poate subscrie la dispariţia locaşurilor de cult, a cimitirelor, satelor, parohiilor şi a vieţii din aceste ţinuturi istorice”.

Î.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu Anania a subliniat necesitatea ca Biserica Ortodoxă Romană “să-şi exprime ferm dezaprobarea faţă de acest proiect”.  S-a arătat că în cazul bunurilor publice bisericeşti şi sacre, răspunderea revine întregii comunităţi, cu acordul organismelor centrale bisericeşti – Sfântul Sinod, Adunarea Naţională Bisericească şi Consiliul Naţional Bisericesc.

Reţinând că proiectul minier Roşia Montană “vizează strămutarea bisericilor şi a morţilor din zonă, ceea ce e inadmisibil din punct de vedere al cultului şi tradiţiilor ortodoxe”, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane s-a pronunţat împotriva realizării proiectului Roşia Montană Gold Corporation cu speranţa ca  “această zonă să rămană intactă în sfinţenia, puritatea şi frumuseţea ei”.

De la această şedinţă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 11 – 12 noiembrie 2003 a lipsit Prea Sfinţitul Irineu Bistriţeanul, pe atunci episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

În dezbaterile parlamentare din 4 octombrie 2013, Patriarhia Română a reafirmat şi resusţinut poziţia Sfântului Sinod din 11 noiembrie 2003: Biserica Ortodoxă Română se opune realizării proiectului minier Roşia Montană.

Între timp însă, Irineu Bistriţeanul ajunsese, în 2011, arhiepiscop al Alba-Iuliei. În luna ianuarie a anului 2012, la o agapă restrânsă, IPS Irineu Pop povesteşte cum a primit o vizită de la reprezentanţii Roşia Montană Gold Corporation, care au lăsat un “coş de produse” pe care l-a verificat ulterior “speriat”, ca nu cumva să fi lăsat ceva compromiţător.

Dar primul contact cu RMGC a fost fructuos, au urmat şi alte întâlniri şi s-a pus în aplicare un plan prin care proprietăţile Bisericii Ortodoxe din Corna să fie vândute companiei care vrea să dezvolte proiectul minier.

Pentru a înţelege acţiunile IPS Irineu Bistriţeanul poate este necesară o altă incursiune istorică, la sinodul Bisericii Ortodoxe Române din 21 – 22 ianuarie 1993, când episcopul vicar de Cluj a fost judecat pentru erezie, fiind susţinător al “fenomenului Noul Ierusalim” de la Pucioasa.

În 18 ianuarie 1993, PS Irineu Bistriţeanul declara pentru Evenimentul Zilei că Fenomenul de la Pucioasa “nu este o erezie” anunţând că “rămâne pe poziţie, indiferent care va fi hotărârea Sfîntului Sinod”. Anunţa cu vehemenţă că “dacă se vor lua măsuri împotriva mea, voi primi totul cu bucurie, chiar şi sancţiunea extremă a caterisirii”. Şi plusa curajos: “dacă aş renunţa acum , n-ar fi pentru că aşa aş simţi, ci aş face-o din laşitate”, “nu o fac ca să nu fiu un Iudă şi un trădător”!

Totuşi, în şedinţa din 22 ianuarie 1993 a Sfântului Sinod, PS Irineu Bistriţeanul s-a lepădat de Mănăstirea Noul Ierusalim şi a declarat, în scris, că “mă desolidarizez de acel fenomen. Îmi cer iertare pentru tulburarea pe care am pricinuit-o şi făgăduiesc să fiu credincios comuniunii sinodale şi învăţăturii noastre de credinţă, aşa cum am jurat la hirotonia mea întru arhiereu”. La această declaraţie, toţi membrii Sfântului Sinod au aplaudat, exclamând: “Uite, oaia rătăcită s-a întors la turmă!”.

Făgăduinţa PS Irineu Bistriţeanu a ţinut, cel puţin aparent, numai 20 ani, pentru că, în perioada 2012 – 2015 a gestionat o operaţiune inedită pentru lumea ortodoxă: vânzarea lăcaşului de cult din Corna şi a cimitirului, potrivit nostrasilva.ro.

Tatonările dintre Roşia Montană Gold Corporation SA şi bisericile din cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Alba Iulia sunt mai vechi:

• printr-un contract de vânzare din 26 septembrie 2007, intitulat eufemisitic “convenţie”, Parohia Ortodoxă Corna – Filia Bucium Muntari vinde RMCG 4317 metri pătraţi pentru 6.103 Euro. Separat de această sumă se mai plătesc 4688,91 Euro pentru realizarea picturii Bisericii Ortodoxe din Bucium Muntari.

• printr-un contract de schimb din 28 noiembrie 2007 Parohia Ortodoxă Română Roşia Montană II înstrăinează 29234 mp şi o casă de lemn din Roşia Montană şi primeşte, în schimb, 14.782 metri pătraţi situaţi tot în comuna Roşia Montană.