//Efect City Insurance – Runde de procese pentru victimele accidentului comis în Cluj de fiica unui polițist

Efect City Insurance – Runde de procese pentru victimele accidentului comis în Cluj de fiica unui polițist

În 2018, Diana Drăgan, fata unui șef de post de poliție din Sălaj a comis un accident rutier în urma căruia a murit iubitul ei, Alexandru Varro, și au fost rănite grav trei persoane. Tânăra a intrat pe contrasens și s-a izbit frontal de o mașină care venea din sensul opus. Alexandru, care era pe bancheta din spate, a fost practic eviscerat de centura de siguranță și a murit pe loc. La începutul acestei luni, Curtea de Apel Cluj a dat o sentință definitivă prin care Diana Drăgan a fost condamnată definitiv cu suspendare și o parte din daunele morale pe care urmează să le primească victimele au fost reduse. Oamenii își vor primi banii destul de greu pentru că asiguratorul este CITY INSURANCE, care a intrat în faliment. Așa că victimele vor fi nevoite să deschidă o ”cascadă” de procese pentru a primit banii.

La data de 01.05.2018, în jurul orelor 20.34, în timp ce Diana Drăgan conducea autoturismul marca VW Passat, având direcția de deplasare Mociu – Apahida, la km 5+456,8 m, la ieșire dintr-o succesiune de curbe la dreapta, pe fondul neadaptării vitezei de deplasare, a pierdut controlul asupra direcției de mers și a pătruns pe sensul opus de circulație, intrând în coliziune frontală cu autoturismul marca Skoda, arată procesul verbal al poliției încheiat după accident.

Documentul mai arată că, pe partea carosabilă există aplicat marcaj longitudinal de separare a sensurilor de circulație format dintr-o linie continuă simplă, că marcajele rutiere aplicate sunt vizibile și că partea carosabilă era uscată, iar vizibilitatea era bună.

Fata venea de la o petrecere care avusese loc la o cabană a părinților iubitului ei, Alexandru Varro. Pentru că băiatul consumase alcool, s-a oferit să conducă ea. A șofat fără nicio problemă până când, potrivit unuia dintre cei care se aflau în mașină, într-o curbă a pierdut controlul volanului și s-a izbit de mașina care venea din sensul opus.

În urma accidentului au existat trei victime care au necesitat îngrijiri medicale de peste 100 de zile, iar oamenii au rămas cu sechele în urma accidentului.

Fata a fost acuzată de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, iar după proces a fost condamnată cu suspendare și i s-a interzis să mai conducă o mașină pentru o perioadă de trei ani. De asemenea, ea a fost pusă să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității la Primăria Zalău sau în cadrul Bibliotecii Județene oraș.

Instanța va avea în vedere, lipsa antecedentelor penale, recunoașterea săvârșirii faptei, vârsta inculpatei la data săvârșirii faptei, regretul manifestat de inculpată, regulile de circulație încălcate, modul și împrejurările săvârșirii faptei (neadaptarea vitezei la condițiile de drum, pierderea controlului asupra direcției de deplasare, intrarea pe contrasens și în coliziune cu un alt autoturism condus regulamentar), urmările producerii accidentului (o persoană decedată, trei persoane vătămate corporal grav), numărul victimelor, gravitatea leziunilor cauzate părților civile, relația inculpatei cu una dintre victime (persoana decedată era prietenul inculpatei).

Ținând cont de faptele săvârșite, de modalitatea și împrejurările concrete, instanța apreciază inculpata, cel puțin pentru moment, nu are conduita socială necesară pentru a ocupa funcții elective în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice sau pentru a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

Totodată, ținând cont de pericolul social concret al faptelor săvârșite (ce rezultă din elementele prezentate mai sus), instanța apreciază că se impune ca inculpatei să-i fie interzis pentru o perioadă de timp dreptul de a conduce orice categorie de vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere. La stabilirea acesteia perioade, instanța va avea în vedere durata de timp în care, pe parcursul cercetărilor și al judecății, inculpata nu a avut dreptul să conducă,

se arată în motivarea instanței.

De pe urma traumelor suferite, victimele accidentului au cerut daune morale și materiale.

Una dintre victime a cerut 150.000 euro, daune morale, și 39.951,4 cu titlu de daune materiale. Însă instanța a acordat 80.000 de euro daune morale li suma cerută cu titlu de daune materiale.

O altă victimă a cerut 200.000 euro, daune morale, și suma de 17.304,57 cu titlu de daune materiale. Persoana respectivă a suferit 7 intervenții chirurgicale și peste 100 de zile de spitalizare. Însă, judecătorul i-a acordat 100.000 de euro, daune morale, și suma cerută pentru daunele materiale.

Părinții lui Alexandru, iubitul fetei care a murit în urma accidentului, au cerut daune morale de 200.000 euro, iar bunica băiatului a solicitat 50.000 euro, tot cu titlu de daune morale.

Însă instanța le-a acordat părinților daune în valoare de 70.000 de euro, pentru fiecare, iar bunicii i-a acordat o compensație morală pentru pierderea nepotului în valoare de 25.000 de euro.

De asemenea, o altă victimă a accidentului, care se afla pe bancheta din spate a mașinii conduse de Diana Drăgan, lângă băiatul care a murit în urma accidentului, a cerut 150.000 de euro, daune morale, și 33.931,84 lei cu titlu de daune materiale. În primă instanță, judecătorul i-a acordat 80.000 de euro, cu titlu de daune morale, și 19.692,71 lei cu titlu de daune materiale.

Însă, la începutul acestei luni, în cadrul procesului de apel, judecătorii i-au redus daunele morale la 60.000 de euro.

Toate aceste sume vor fi plătite nu de autorul accidentului, ci de asigurator care, în cazul de față, este City Insurance. Problema este că firma respectivă a intrat în faliment, lucru care a generat, pe de o parte, un imens scandal pe piața asigurărilor, dar și un val de scumpire al polițelor.

Potrivit legii, când o companie de asigurări intră în faliment, daunele sunt plătite de către Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA). Însă, acest fond nu plătește decât cel mult 90.000 de euro pe poliță, față de 6 milioane de euro cât acoperă un contract RCA normal. Diferența cuprinsă între plafonul de 90.000 și suma daunelor aprobate de instanță va trebui plătită de persoana care este vinovată de comiterea accidentului.

Această limită este pe creditor, nu pe contractul de asigurare – dacă ai mai multe mașini avariate sau persoane spitalizate nu vei putea primi mai mulți bani. Asta deoarece lege prevede că plata despăgubirilor nu va putea fi făcută decât după ce instanța decide definitiv falimentul firmei de asigurări. Această procedură poate dura ani – în cazul Carpatica, a durat circa doi ani”, explică un broker de asigurări.

În România, frecvenţa medie a daunelor se situează la circa 6%, conform celor mai recente date furnizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Acest lucru înseamnă că, în ţara noastră, în fiecare an, din fiecare 100 de maşini înmatriculate, cel puţin 6 produc accidente în trafic soldate cu pagube materiale sau vătămări corporale şi decese – un număr foarte mare faţă de alte ţări. Comparativ, Germania înregistra la finalul anului 2020 o frecvenţă a daunelor de 4,4%, Italia 4,2%, Bulgaria 3,82%, Polonia 3,69%, Slovacia 3,35%, Cehia 2,73% şi Finlanda 1,8%. România se află în vârful clasamentului european şi în ceea ce priveşte rata daunei, un alt indicator specific industriei de asigurări, cu un nivel de peste 80% în anul 2020, în timp ce media europeană se afla la 62%, potrivit unui raport publicat recent de către EIOPA – Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale. Mai mult, după primele 9 luni din 2021, rata daunei pe zona asigurărilor RCA a urcat până la 99,52% – arată datele ASF.