Chiar dacă Hidroelectrica a reușit să anuleze o parte din contracte păguboase cu “băieții deștepți” din energie, guvernul a găsit o altă modalitate de a îi mulțumi pe “băieți”. Începând din toamna trecută și continuând anul acesta cu scumpiri la energia electrică, pe facturile consumatorilor casnici de energie electrică a mai apărut o taxă. Este vorba de taxa pe “certificate verzi”, bani pe care consumatorii îi plătesc pentru a ajunge în conturile băieților deștepți din energie. În Cluj, printre beneficiarii acestei taxe pe care o plătesc toți abonații la Electrica se numără foști membri ai afacerii Codec și fiul lui Silviu Prigoană.

 

Din toamna anului trecut s-a scumpit factura la energie electrică și în cursul primului trimestru al acestui an va mai urma încă o majorare. Motivele prețului mărit la curent nu se regăsesc în austeritatea bugetului național ci în mulțumirea “băieților deștepți” din domeniul energiei. Pentru că toamna trecută Guvernul a reziliat o parte din contractele încheiate preferențial între Hidroelectrica și diverși oameni de afaceri, mulți dintre beneficiarii acestor afaceri au fost extrem de nemulțumiți. Astfel, pentru că urma o campanie electorală care trebuia susținută cu diverse sponsorizări, reprezentanții guvernamentali au introdus în factura electrică o taxă suplimentară pentru a îi “recompensa” pe cei care fac cu energie verde, adică nepoluantă.

Din toamna trecută consumatorii plătesc, suplimentar, şi certificatele verzi: între 6 şi 8% pentru consumatorii casnici şi între 4 şi 6,5% pentru companii. Astfel, la o factură de 35 de lei, suma plătită pentru certificatele verzi este de 4 lei, valoarea crescând în raport de consum. Pentru o factură de 300 de lei, se scoate în plus din buzunar aproape 12 lei. Trebuie menționat că anterior introducerii acestei taxe suplimentare nu a fost consultată nici o autoritate sau organizație, taxa fiind introdusă abuziv. Conform unui plan de cheltuieli, până în anul 2020 din această taxă ar trebui să se adune aproximativ 10 miliarde de euro. Dacă destinația acestor bani ar fi fost bugetul de stat, unele voci ar spune că populația trebuie să ajute statul și sistemele lui sociale în perioade de criză. Însă banii nu ajung la stat ci la o serie de societăți private controlate de persoane bine înfipte în sistem. 

Conform declarațiilor oficiale, guvernul ar fi fost “forțat” de angajamentele luate față UE pentru a emite certificate verzi pentru producătorii de energie regenerabilă, certificate pe care furnizorii de energie verde le primesc de la stat prin intermediul bursei de energie OPCOM. Apoi, producătorii respectiv scot la vânzare certificate respective pe aceeași bursă. Practic, prin acest sistem, statul sprijină producerea de energie verde, însă practic sprijinul nu vine din partea statului ci din partea consumatorilor de energie. 

La nivel național sunt 129 de producători de energie verde, dintre care 7 societăți sunt din Cluj. În momentul de față aceste societăți comerciale sunt destinatarii acestui fond ipotetic de 10 miliarde de euro, bani strânși de la populație. Cu alte cuvinte, după ce că societățile respective își tranzacționează energia provenită din arderea deșeurilor sau a centralelor care funcționează pe bază de energie solară, eoliană, etc, firmele mai primesc ca bonus bani luați de stat de la consumatorii de rând.

 

Cârlig în afaceri cu hidrocentrale

 

Printre firmele producătoare de energie verde și care beneficiază de banii de pe factura electrică se numără Sc Rott Energy. În cadrul societății sunt asociați Eugen Bâlc, Octavian Mănăstireanu, off-shore-ul trebela LTD și firma Tero Edil, firmă la care acționar principal este Gabriel Cărlig. Cel din urmă se află în spatele afacerii Jolidon, Gabriel Cârlig, este acţionar în mai multe companii clujene listate pe Rasdaq. Conform unor date apărute la începutul lui 2012, la SC Argos SA, Cârlig deţine 75% din acţiuni, iar compania Jolidon are 19% din acţiunile acestei companii. Şi această companie, conform Finanţelor clujene, este în top 3 al datornicilor din judeţ. Printre cei mai mari datornici din judeţul Cluj se numără Argos S.A. cu 8.521.000 lei.  În acelaşi clasament realizat de DGFP anul trecut, firma Argos SA apare cu datorii de 5,8 milioane de lei. Aceasta era în top 10 şi în 2009, cu jumătate din această sumă. De asemenea, SC Jolidon mai deţine 81% din acţiunile de la SC Flacăra SA, o altă companie listată pe Rasdaq. Octavian Mănăstireanu a fost șef la ARDAF, iar Eugen Bâlc fost șef în cadrul companiei Astra.

O altă firmă care beneficiază de certificate verzi este S.C. ROTT HAUS CONSTRUCT S.R.L., patronată de RATIU IOAN, ROS VASILE și societatea austriacă H & H ENERGIEERZEUGUNG GMBH. Ioan Raţiu face parte din familia fostului lider ţărănist Raţiu, iar Roș este un patron din Bistriţa Năsăud care, prin afacerile pe care le mai deţine, este abonat la contractele de reabilitare de drumuri şi diferite construcţii din Maramureş. În cadrul acestei asocieri, austriecii s-au angajat sa procure finanțarea necesară realizării în integralitate a proiectului „Amenajare hidroenergetică Budacu de Sus” constând în construcția, utilarea, punerea în funcțiune și utilizarea a trei hicrohidrocentrale pe cele trei amplasamente cuprinse în acest proiect cu o putere totală reală de 2.7 MW cu un cost estimat de 3,8 milioane euro.

De asemenea, și societatea ROTT HAUS CONSULTING, patronată de, SCHIOPU VICTOR ADRIAN, RATIU IOAN, ROSU TIBERIU SAMUEL și STAN GHEORGHE.

 

Băieții de la Codec

 

Printre patronii care primesc bani de la populație prin intermediul certificatelor verzi se numără și o parte dintre cei care au gestionat afacerea radarelor fixe Codec. În cadrul firmei S.C. ALESIS S.R.L. printre acționari se numără MURESAN SIMION ADRIAN, GHITE SORIN VOICU, MECIU EUGENIU ALEXANDU și SUGAR LIVIU CLAUDIU. Sorin Ghite și Eugen Meciu au făcut parte din grupul oamenilor de afaceri care au gestionat afacerea radarelor fixe Codec. La începutul anului 2007, SC Codec a încheiat un protocol de colaborare cu politia si administratiile locale pentru instalarea mai multor radare fixe în mai multe localităţi din judeţ. Sub girul Poliţiei rutiere, a Ministerului de Interne şi a Consiliilor Judeţene, administraţiile locale au încheiat parteneriate de colaborare cu administraţiile locale fără să se organizeze, în nici o situaţie, vreo licitaţie publică. În funcţie de puterea de negociere, amenda pentru depăşirea vitezei era împărţită între administraţia locală şi societatea privată în procente care care erau diferite de la caz la caz.  Radarele au fost oprite la sfârşitul lunii aprilie 2009, lucru care s-a întâmplat la nivel naţional. De asemenea, Ghite și Meciu au făcut afaceri și cu Ioana Maria Vlas, găsită vinovată pentru prăbușirea FNI. În cadrul fondului de investiții Quantum Invest se regăseau ca asociaţi Pop Baldi, Nicola Olimpiu, Urasi Bella, Sorin Voicu Ghite, Meciu Eugeniu şi Ioana Maria Vlas. Administratorii firmei erau Meciu Eugeniu, Sorin Voicu Ghite şi Ioana Maria Vlas, care deţinea 50% din firmă. Quantum Invest SRL din Cluj era specializată în administrarea fondurilor, având ca obiect de activitate “activităţi ale companiilor de management”. În baza obiectului de activitate, Quantum SRL a administrat după 1996, şi falimentat, un fond de investiţii mai puţin cunoscut, Investor. Conform bilanţurilor depuse, în anul 1996 firma a avut o pierdere de 13 milioane de lei, în 1997 de 50 de milioane de lei, iar în 1998 de 185 de milioane de lei. Quantum Invest a mai funcţionat până în 2004, an după care societatea a fost radiată.

 

Înaltă tensiune în familia Ardelean

 

O altă firmă care primește bani prin intermediul certificatelor verzi este TEN TRANSILVANIA ENERGY S.R.L. În acest moment asociații acestei societăți sunt ELECTROGRUP, MURESAN SIMION ADRIAN, MURESAN TEOFIL OVIDIU, SERBANESCU MARIA, COSTIN ANA MARIA, GIURGIUMAN ADRIAN DUMITRU și POP VIRGIL. Ten Transilvania Energy a avut contracte cu centralele de la Turceni şi Rovinari, de unde cumpără energie pentru a o vinde mai departe, iar pentru o bună perioadă de timp societatea s-a ocupat de tranzacționarea certificatelor de carbon, o altă afacere dedicată ”băieților deștepți” din energie.

Istoria acestei societăți este extrem de interesantă deoarece, prin intermediul fiului său, firma a fost sub “protecția” fostului șef al DGIPI Virgil Ardelean. Fiul șefului DGIPI, Alin, a deţinut 25% dintre acţiunile SC Ten Transilvania Energy. Printre, directorii acestei firme s-au numărat persoane foarte bine înfipte în afacerile cu acest profil. Rareş Cristian Criste este unul dintre cele mai importante personaje din domeniul afacerilor cu energie electrică, la fel ca şi fostul director SC Ten Transilvania Energy, Sorin Piciu. După o perioadă, Ardelean şi-a vândut acţiunile lui Rareş Criste. Unul dintre partenerii lui Criste este clujeanul Teofil Mureşan care a deţinut prin Electrogrup controlul la Ten Transilvania Energy. Cei doi au reuşit performanţa ca, prin Ten Transilvania Energy să fi cumpărat energie electrică de la  SC Beny Alex (societate din Satu Mare, cunoscută prin faptul că aparţine lui Vasile Ţânţaş şi Ioan Oltean şi că a beneficiat de posibilitatea de a cumpăra energie electrică la un preţ mult prea mic de la statul român), SC Green Energy (firmă din Piatra Neamţ, controlată de Gheorghe “Pinalti” Ştefan) şi Gevco SRL (controlată acum de Marinescu Gabriel). Energia cumpărată a fost revândută la preţuri mult mai mari.

 

Prigoană cu energia verde

 

S.C. E MARKET S.R.L., o altă societate care beneficiază de certificatele verzi, este patronată de PRIGOANA HONORIUS ADRIAN, MANASTIREANU OCTAVIAN și GARDUS RARES ALEXANDRU. Honorius Prigoană, fiul lui Silviu Prigoană, patronului de la Rosal, controlează firma clujeană E Market care este autorizată să producă energie electrică. Partenerii lui din societate sunt fostul director Ardaf,  Octavian Mănăstireanu, şi Gardus Rares Alexandru, care este asociat cu Prigoana jr. în cadrul Etno TV, televiziunea de muzică populară.  Investiţia celor trei, de circa 400.000 de euro, a fost făcută în zona comunei Tureni iar producţia estimativă este de circa 0,5MW. Honorius Prigoană are 25 de ani, a încercat să devină deputat, dar nu a reuşit, este asociat în zeci de firme şi prieten la cataramă cu fiica cea mică a lui Traian Băsescu şi cu majoritatea copiilor de bani gata a politicienilor.

 

Monopolul OPCOM

 

Bursa Română de Mărfuri (BRM) face diligențe de mult timpi pentru a putea obține autorizarea de a activa pe piața energie, în sensul să poată lista tranzacții. Însă demersurile celor de la ANRE au viteza melcului când vine vorba de auditări și acordare de licențe în domeniul tranzacțiilor cu energie. Abia la începutul anului trecut, cei de la ANRE i-au anunțat pe reprezentanții Bursei Române de Mărfuri că nu au putut răspunde pentru că se lucrează la schimbarea Legii energiei electrice. Nemulțumiți de acest răspuns, cei de la BRM au făcut o plângere la Consiliul Concurenței, în care atrag atenția că se încalcă principiile concurenței prin faptul că se păstrează, în mod deliberat, o singură piață de tranzacționare a energiei. După o lungă perioadă de tăcere, cei de la Consiliu au anunțat, sec, pe reprezentanții bursei că li se respinge plângerea. OPCOM (Operatorul Pieței de Energie Electrică din România) este singurul loc din țară unde se poate tranzacționa energie, iar această entitate este deținută de Transelectrica. Cu toate acestea, prin intermediul acestei burse se vinde extrem de puțină energie, pentru că majoritatea achzițiilor făcute de ‘băieții deștepți’ nu sunt făcute prin intermediul bursei. Pentru că existența unei burse presupune un anumit control al prețurilor minimale și maximale, persoanele respective evită să facă tranzacții pe OPCOM. Însă, dacă ar fi autorizată și o altă piață, existența acestor cadre ar trebui regelementată de o Lege refăcută a energiei electrice.

‘Vrem să facem o nouă bursă ar fi absurd ca pentru niste active atât de valorizate să nu ne încercăm puterile, apoi pentru că am fi utili pentru așa ceva. La trei ani după ce am depus documentația pentru autorizare, ANRE-ul ne-ar putea da licența. Faptul că există o singură bursă este un rezultat al vieții comenrciale de aici. Dacă ar exist două piețe, achizițiile s-ar putea face unde prețul este mai bun. Este extrem de curios că statul încearcă să își rezolve problemele prin crearea unui monopol‘, a declarat Septimiu Stoica. președintele Bursei Române de Mărfuri.

Pe de altă parte, cei de la ANRE spun că nu este nevoie de o a doua bursă, pe lângă cea existentă, OPCOM. “Atât în România, cât şi în Uniunea Europeană succesul introducerii unor platforme centralizate transparente de tranzacţionare a energiei electrice (burse de energie electrică) este condiţionat de asigurarea unui nivel ridicat de lichiditate, care se realizează atât prin atragerea unui număr cât mai mare de participanţi, cât şi prin tranzacţionarea unor cantităţi semnificative de energie electrică. În acest fel, se garantează obţinerea unui preţ de referinţă relevant şi diminuarea costurilor propriu-zise privind tranzacţiile. Având în vedere dimensiunea moderată a pieţei de energie din România, care nu asigură o lichiditate ridicată, precum şi tendinţa generală de creare a pieţelor regionale de energie şi, în final, a pieţei unice europene, obiectiv urmărit de Pachetului Legislativ 3 – Energie – adoptat de Uniunea Europeană în anul 2009, la popunerea MECMA, în textul noii Legi a energiei, ce va fi suspus votului Parlamentului, s-a considerat că în acest moment al evoluţiei pieţei de energie nu se justifică din punct de vedere economic existenţa pe piaţa angro de energie electrică a mai multor burse de energie administrate şi organizate de mai mulţi operatori de piaţă”, arată reprezentanții ANRE.

Urmează noi scumpiri la curent

Începând cu ianuarie 2013 vor avea loc noi scumpiri în acest domeniu. Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Energie (ANRE) a propus mărirea tarifului pentru transportul energiei cu aproximativ 10%. Transportul energiei electrice are o pondere de 7% în procesul de producţie al energiei electrice, fapt care va duce la o majorare a preţului final cu aproximativ 0,7%.

Ce sunt certificatele verzi

Certificatele verzi sunt emise de Transelectrica şi sunt distribuite producătorilor de energie din surse regenerabile. Aceştia le vând furnizorilor, care sunt obligaţi să cumpere, proporţional cu energia electrică preluată, iar costul lor este trecut de furnizori în factura de energie electrică a consumatorului final. Furnizorii le cumpăra de pe piaţa specială găzduită de OPCOM, preţurile minime şi maxime de tranzacţionare fiind cuprinse între 27 şi 55 de euro. Aşadar, la un preţ maxim de 55 de euro (cel practicat în prezent), piaţa de certificate verzi ar putea ajunge în acest an la circa 303 milioane de euro. Certificatele verzi se acordă pentru energia electrică generată în hidrocentrale cu o putere instalată de până la 10 MW, centrale eoliene, fotovoltaice, pe biomasă şi biogaz.