Potrivit declarațiilor făcute de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în urma negocierilor cu Rusia care se pregătește de o invazie în Ucraina, Aliații urmează să aducă trupe în zona roșie.

Stoltenberg a spus că dacă Rusia va folosi din noua forța militară și va invada Ucraina, aliații NATO vor trebui să analizeze ”nevoia de a ne întări prezența în estul Alianței” – ceea ce ar însemna aducerea de trupe suplimentare în statele din zona Mării Negre.

Oficialul NATO a mai spus că ”Rusia nu are drept de veto în privința aderării Ucrainei la NATO”, dar a invitat Kremlinul la continuarea dialogului.

Discuțiile din Consiliul NATO – Rusia au durat peste 4 ore, cu mult mai multe decât era programat. Aceasta este a treia zi de negocieri între Rusia și Occident pe tema tensiunilor provocate de Moscova în estul Ucrainei.

Șeful alianței nord-atlantice a adăugat că aliații NATO au respins principalele două mari cereri ale Rusiei: stoparea extinderii NATO și retragerea trupelor alianței din flancul să estic.

🔴 LIVE SOON

🎙️ Press conference following the meeting of the #NATO–#Russia Council

📍@NATO HQ, Brussels https://t.co/BbtTepvEDf

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) January 12, 2022

Principalele declarații ale lui Stoltenberg:

• Sunt diferențe semnificative cu Rusia și nu vor fi ușor de rezolvat. Este un semn pozitiv că am stat la masă și am discutat
• Astăzi, Rusia a prezentat propunerile pe care le făcuse publice în decembrie, care includ retragerea trupelor aliate din statele din estul NATO și oprirea extinderii NATO
• Aliații au spus clar că nu vor renunța la prezența trupelor în flancul estic al Alianței
• Statele membre NATO au exprimat clar disponibilitatea de a se întâlni din nou cu Rusia, de a crește transparența exercițiilor militare, de a discuta politicile nucleare și limitarea amplasării de rachete
• Alianții NATO au cerut Rusiei să respecte suveranitatea Ucrainei și a statelor din vecinătatea sa, să dez-escaladeze situația de la granița cu Ucraina
• Dialogul nostru este dificil, dar cu atât mai necesar
• NATO a spus că va face toate eforturile pentru a găsi o rezolvare politică a situației
• Întâlnirea a fost utilă. Când situația e tensionată, dialogul e util
• Toți aliații sunt solidari: fiecare națiune trebuie să fie liberă să își aleagă propria cale. De aceea, Rusia nu poate avea drept de veto privind aderarea Ucrainei la NATO. Ucraina e singura care decide în acest caz
• Sunt gata să discutăm cu Rusia despre limitarea amplasării rachetelor în Europa. Reprezentanții Rusiei au spus că nu sunt pregătiți pentru o dată la care să înceapă o asemenea discuție
• Suntem în această situație pentru că Rusia a încălcat tratatul care interzicea amplasarea rachetelor cu rază medie de acțiune în Europa. Rusia a început să încalce tratatul și să amplaseze rachete în Europa. Suntem gata să reluăm dialogul
• Nu vom face compromisuri de la dreptul statelor de a-și alege propriul viitor și de la dreptul suveranității și integrității teritoriale
• E îngrijorător că Rusia continuă să aducă militari la granița cu Ucraina
• Suntem gata să continuăm discuțiile, dar trebuie să fim pregătiți ca Rusia să aleagă confruntarea. Orice utilizarea a forței de către Rusia în Ucraina va avea consecințe severe, Rusia va plăti un preț uriaș
• Rusia e agresorul. Rusia a folosit și folosește armata împotriva Ucrainei. Această criză e provocată de Rusia, de aceea Rusia trebuie să desz-escaladeze
• După 2014 am implementat cea mai importantă întărire a apărării noastre colective din ultima perioadă, cu trupe aliate în țările membre din estul NATO. Scopul este este prevenirea conflictelor și păstrarea păcii
• Dacă Rusia folosește forța și invadează Ucraina încă o dată, atunci trebuie să analizăm serios nevoia de a ne întări prezența în țările din estul Alianței

După discuţiile tensionate la Geneva între viceminiştrii de externe american şi rus, Wendy Sherman şi Serghei Riabkov, NATO şi Moscova s-a ajuns la o serie de „divergenţele” lor profunde privind securitatea în Europa.

„Nu cred că vor exista rezultate concrete în această săptămână. Obiectivul nostru principal este de a stabili un dialog”, a rezumat ambasadorul american la OSCE, Michael Carpenter.

Astăzi este prima întâlnire din acest an, în prezenţa ambasadorilor din cele 57 de ţări ale OSCE.

După prezentarea în cursul dimineţii a priorităţilor noii preşedinţii poloneze, secretarul general Helga Schmid va susţine o conferinţă de presă la orele 12.30 (11.30 GMT).

Occidentalii acuză Moscova că a trimis în ultimele săptămâni circa 100.000 de soldaţi, tancuri şi artilerie la frontiera cu Ucraina pentru a pregăti un atac împotriva acestei ţări, intenţie negată de autorităţile ruse.

Pe teren, condiţiile s-au deteriorat pentru observatorii OSCE din zonele controlate de separatiştii proruşi, a deplâns ambasadorul american, arătându-se „profund îngrijorat”.

Din 2014, Organizaţia este însărcinată cu monitorizarea respectării acordurilor de pace de la Minsk în estul rebel al Ucrainei.

„Misiunile de supraveghere nu au detectat până acum nimic anormal pe teritoriu”, dar la frontieră „nu putem şti ce se întâmplă”, a avertizat Michael Carpenter.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a arătat şi el alarmist miercuri.

„Riscul unui nou conflict armat este real. Ieşirea din criză depinde de Rusia. Trebuie să se angajeze în dezescaladare”, a subliniat el.

La rândul său, Moscova susţine că această desfăşurare militară este o reacţie la prezenţa percepută în creştere şi ameninţătoare a NATO în ceea ce consideră că este zona sa de influenţă.

Rusia refuză, de asemenea, orice extindere a Alianţei Nord-Atlantice la ţări aflate în sfera sa de influenţă, ca Ucraina.

„Rusia a propus fundamente care seamănă mult cu o revenire la statu quo-ul de dinainte de 1975, adică un format Ialta 2 care duce de fapt la resurgenţa blocurilor, a zonelor de influenţă”, şi-a exprimat îngrijorarea ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, într-un interviu acordat AFP.

„Pentru noi, este inacceptabil”, a insistat el, reluând cuvintele şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, care a acuzat Moscova că doreşte „să reconstituie blocul geopolitic sovietic în Europa şi să încerce o decuplare între Statele Unite şi Europa”.