Potrivit mai multor analize de politică internațională, președintele Putin se pregătește să folosească revoluția din Kazahstan în cadrul negocierilor cu Vestul pentru Ucraina. Deja Rusia și-a amplasat mai multe trupe militare în apropierea Ucrainei.

The New York Times a publicat o hartă care arată locaţia aproximativă a armatei şi echipamentelor ruse în apropierea Ucrainei. Harta a fost realizată pe baza datelor de la oficiali ucraineni şi occidentali, precum şi a analiştilor militari independenţi şi imagini din satelit.

Potrivit oficialilor ucraineni şi occidentali, la graniţa cu Ucraina sunt acum aproximativ 100.000 de militari ruşi. În acelaşi timp, potrivit serviciilor de informaţii americane, Kremlinul a elaborat un plan pentru o operaţiune militară care să implice până la 175.000 de militari. Publicaţia a menţionat că acum nu este clar dacă preşedintele rus Vladimir Putin a decis să lanseze un atac. Cu toate acestea, analiştii spun că este face pregătiri necesare pentru o operaţiune militară. O mare parte din acumularea forţelor de până acum a implicat trupe şi echipamente care necesită timp pentru a fi desfăşurate, inclusiv tancuri şi vehicule blindate grele, au spus oficialii şi analiştii militari. Mai mult, unele dintre ele au fost livrate cu trenuri de la baze situate chiar şi în Siberia.

Cu toate acestea, înainte de a lansa o operaţiune militară majoră, Rusia va trebui probabil să trimită soldaţi de rezervă şi infrastructură logistică, cum ar fi spitalele de campanie, care în prezent par să lipsească din poziţiile din apropierea Ucrainei, au spus analiştii. Aceste elemente, împreună cu trupele suplimentare, pot fi redistribuite rapid în cazul unei decizii de atac. Anterior, Departamentul de Stat al SUA a declarat că Rusia a primit un avertisment atât în ​​privat, cât şi în public cu privire la întărirea poziţiilor NATO la graniţele de est ale Europei în cazul unei invazii a Ucrainei . Aceştia au negat informaţii despre disponibilitatea lor de a discuta cu Rusia reducerea trupelor şi exerciţiile în Europa de Est, dacă aceasta este de acord să îşi reducă forţele.

Negocierile dintre Rusia şi Statele Unite privind Ucraina sunt programate pentru 10 ianuarie . Acestea vor avea loc în cadrul platformei Dialog strategic de securitate. În plus, pe 12 ianuarie va avea loc o întâlnire Rusia-NATO, iar pe 13 ianuarie va avea loc o reuniune a Consiliului Permanent al OSCE. Discuţiile dintre Rusia şi Statele Unite sunt de aşteptat să ridice subiectul securităţii în jurul Ucrainei şi al activităţilor NATO în Europa.

Revoltă înăbușită

Kazahstanul a fost scena unor proteste care au izbucnit duminica trecută în orașul Zhanaozen, în regiunea Mangistau, din cauza creșterii preţului la gaze, înainte de a se extinde în marile oraşe, inclusiv în Almatî, capitala economică. Demonstrațiile s-au transformat rapid în revolte sângeroase împotriva regimului aflat la putere şi împotriva fostului președinte al țării, dar care încă este conducătorul de facto din umbră al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev. (Peședintele Kasîm-Jomart Tokaev l-a înlocuit pe Nazarbaev în 2019). Manifestanții au criticat corupția, sărăcia, inechitatea socială și eșecul guvernului de a-și onora promisiunea de a crea un sistem politic mai incluziv și mai divers.

Potrivit cifrelor oficiale citate sâmbătă de televiziunea de stat, peste 4.400 de persoane au fost reţinute şi mai mult de 40 au fost ucise în timpul tulburărilor, inclusiv mai mulți membri ai forţelor de securitate.

Într-un mesaj televizat difuzat vineri, preşedintele Kazahstanului a spus că a dat ordin forţelor de ordine şi armatei să deschidă foc fără somaţie, subliniind că nu se poate negocia, aşa cum se sugerează din străinătate, cu „bandiţi şi terorişti înarmaţi şi antrenaţi, atât locali, cât şi străini, care trebuie să fie lichidaţi.” El a adăugat şi că a dispus „crearea unei echipe operative speciale care va căuta şi va reţine bandiţii şi teroriştii” şi toate aceste persoane vor răspunde în faţa legii.

Anterior, Kazahstanul făcuse apel la şefii statelor participante la OTSC – o alianță militară interguvernamentală formată în anul 1992 și care include acum șase state post-sovietice: Rusia, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Belarus – solicitând trimiterea unui contingent de menţinere a păcii pentru a ajuta la stabilirea ordinii constituţionale, bazându-se pe principalele prevederi din documentele statutare ale organizaţiei. „Acest contingent de militari a venit în ţara noastră pentru o perioadă scurtă de timp având funcţii de protecţie şi sprijin,” a precizat şeful statului kazah.

Circa 3.000 de militari ruși au fost trimiși în Kazahstan, alături de alte 200 sute de soldați din Tadjikistan, 80 din Armenia și 500 din Belarus, dar și un număr neprecizat din Kîrgizstan. Misiunea lor declarată este de a proteja obiectele strategice ale statului și unitățile militare kazahe.

Vineri, Tokayev a anunțat restabilirea ordinii constituționale în întreaga țară și că autoritățile locale dețin controlul asupra situației. Potrivit puținelor informații provenite din regiune, situația în țara de la Marea Caspică părea că s-a stabilizat sâmbătă, deși mai persistă focare minore de rezistenţă ale participanţilor la revolte în diverse oraşe, blocajul informativ continuă, iar străzile din Almatî și alte zone sunt pline de moloz și mașini arse.

Negocierile Vest-Rusia

Desfășurarea parașutiștilor ruși în Kazahstan, pentru a ajuta la înăbușirea celei mai mari revolte din istoria fostei republici sovietice, are implicații strategice importante pentru planurile Rusiei legate de Ucraina.

Prima intervenție colectivă a trupelor OTSC, alianța condusă de Moscova, vine în contextul în care amenințările militare ale Rusiei împotriva Ucrainei au atins un nivel semnificativ. Statele Unite și NATO suspectează Moscova de faptul că vrea să-şi inavdeze vecinul, după ce opt ani de zile i-a susținut pe separatiştii proruşi care luptă împotriva Kievului în provinciile ucrainene Doneţk şi Lugansk.

Potrivit informațiilor furnizate de seviciile de informații occidentale și ucrainiene,  Rusia pregătește pentru următoarele luni o ofensivă împotriva Ucrainei cu până la 175.000 de militari, concentraţi în patru locuri, cu 50 de grupuri tactice de luptă,  cu tancuri, piese de artilerie și transportoare de trupe.

Analiștii militari au vorbit despre patru scenarii posibile pentru o invazie militară rusă a Ucrainei: ocuparea completă a țării; capturarea întregii zone de coastă a Ucrainei, de la Donețk până în Moldova, inclusiv a Odessei; ocuparea coastei de la Donețk până în Crimeea, de-a lungul Mării Azov, prin Mariupol; anexarea regiunii Donbas, ocupată în prezent de forțele ruse. Defense News care a scris despre aceste scenarii a precizat că, în cazul în care se decide să folosească forța militară, această a patra alternativă poate fi cea mai atractivă opțiune a lui Putin.

Amenințările militare ale Rusiei împotriva Ucrainei nu doar că au stârnit îngrijorarea profundă a  americanilor și aliaților lor din NATO și Uniunea Europeană, care au cerut constant rezolvarea diplomatică a situației și retragerea trupelor ruse din regiune. Prin poziția agresivă adoptată, Moscova a forțat Vestul să se așeze la masa de discuții privind cererile sale, văzute de mulți ca „iraționale,” așa cum este cea ca NATO să se retragă la frontierele sale din 1997 și negarea dreptului țărilor din fosta sferă de influență sovietică de a se alătura alianței nord-atlantice.

Iar jocul Rusiei a fost încununat de succes. Discuții la nivel înalt de securitate între oficialii americani și ruși sunt programate să înceapă pe 10 ianuarie la Geneva, urmate de o reuniune a Consiliului NATO-Rusia pe 12 ianuarie și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa pe 13 ianuarie.

Comentatorii americani cred că obiectivele lui Putin sunt fie de a extrage concesii de la occidentali privind extinderea NATO, fie de a invada Ucraina și de a inversa prin forță deplasarea acesteia spre Vest.

Cum s-a pregătit însă Administrația Biden să răspundă amenințărilor lui Putin de a invada Ucraina? Oficiali de la Washington au dezvăluit sâmbătă un scenariu complex, care include atât posibilitatea de a ajunge la un compromis cu Moscova, dar și amenințări cu impunerea de sancțiuni semnificative împotriva Rusiei.

Astfel, înalți oficiali americani au afirmat că administrația democrată este deschisă la discuții cu Rusia privind limitarea posibilelor viitoare desfășurări de rachete ofensive în Ucraina și limitarea exercițiilor militare americane și ale NATO în Europa de Est, dacă Moscova este dispusă să renunțe la Ucraina.

Oficialii au spus că SUA sunt dispuse să discute anumite aspecte limitate ale poziției sale de securitate europeană în negocierile cu rușii. Dar ei au subliniat că orice acord va depinde de eliminarea de către Rusia a amenințărilor la adresa Ucrainei și că nicio decizie nu va fi luată fără acordul Kievului sau al NATO.

Oficialii au mai spus că nu există nicio șansă ca SUA să își reducă prezența militară sau arsenalul în Europa de Est ori ca NATO să nu se extindă în continuare spre est, așa cum a cerut Moscova.

Pe de altă parte, oficialii de la Washington au declarat că Rusia va fi „lovită puternic” de sancțiuni economice dacă va invada Ucraina. Pe lângă sancțiunile directe împotriva entităților rusești, americanii ar putea impune restricții semnificative asupra produselor exportate din SUA în Rusia. În plus, Statele Unite și aliații lor au în vedere interzicerea exportului către Rusia de componente electronice avansate, software și tehnologii aferente care utilizează echipamente americane.

Aceasta ar însemna că capacitatea Rusiei de a obține circuite integrate și produse care conțin circuite integrate ar fi sever restricționată, din cauza dominației globale a software-ului, tehnologiei și echipamentelor americane în acest sector. Impactul s-ar putea extinde la industria aeronavelor, mașini-unelte, smartphone-uri, console de jocuri, tablete și televizoare.

Astfel de sancțiuni ar putea viza, de asemenea, industrii ruse critice, inclusiv sectoarele sale de apărare și aviație civilă, care ar afecta ambițiile de înaltă tehnologie ale Rusiei, fie în inteligența artificială, fie în calculul cuantic.

De asemenea, oficialii au adăugat că Rusia ar putea fi adăugată celui mai restrictiv grup care se confruntă cu controlul exporturilor, alături de Cuba, Iran, Coreea de Nord și Siria.

La rândul său, secretarial general al NATO, Jens Stoltenberg, a precizat vineri că Rusia nu ar trebui să aibă niciun cuvânt de spus în legătură cu ce țări au voie să adere la blocul occidental, reiterând poziția avută constant de alianță în această chestiune.

Asul lui Putin

Pe parcursul săptămânii trecute, în timp ce revoltele din Kazahstan căpătau amploare și deveneau tot mai violente, unii dintre analiștii americani au susținut că tulburările din fosta republică sovietică din Asia Centrală ar putea reprezenta salvarea Ucrainei de planurile războinice ale lui Putin.

Opinia lor era că o criză politică și de securitate de durată în Kazahstan – principalul aliat militar al Rusiei, cea mai mare economie din Asia Centrală și un „stat tampon” strategic în regiune – ar necesita o atenție semnificativă de la Kremlin. O criză domestică s-a transformat rapid într-un eveniment geopolitic major la granițele Rusiei, lucru suficient pentru a provoca dureri de cap liderului de la Kremlin.

În aceste condiții, o invazie pe scară largă a Ucrainei, care ar presupune chetuieli uriașe din partea Moscovei și ar provoca sancțiuni economice semnificative din partea Occidentului, ar fi reprezentat o povară mult prea mare pentru președintele rus. „Putin nu își poate permite crize atât în Kazahstan, cât și în Ucraina,” a scris Washington Post, întrebându-se dacă liderul de la Moscova își va continua campania de intimidare pe flancul său vestic sau va confrunta criza apărută la granița de sud a Rusiei. Jurnaliștii îndemnau capitalele vestice să profite de criza din Kazahstan pentru a se asigura că Putin nu poate ține Ucraina ostatică și, în același timp, să-și asume controlul militar în țara din Asia Centrală.

Iată însă că, la o săptămână de la declanșarea revoltelor din Kazahstan, situația pare să se fi stabilizat acolo, mai ales după desfășurarea trupelor din OTSC, conduse de Moscova. Intervenția acestora în Kazahstan, și care pare să aibă succes până acum, îi oferă dintr-o dată lui Putin o oportunitate nesperată de a-și proiecta puterea și de a restabili influența Rusiei asupra unui stat vecin.

Ca și în Belarus, unde dictatorul Aleksandr Lukașenko a devenit complet dependent de Moscova, Putin este pe cale să transforme criza din Kazahstan într-o oportunitate și de a se folosi de ea pentru a le forța mâna occidentalilor în negocierile din zilele următoare.

Iar înăbușirea brutală a revoltei din Kazahstan ar trebui să dea de gândit americanilor și aliaților lor din NATO și UE. Rusia se va așeza la masa de discuții după ce și-a arătat mușchii militari, chiar dacă revoltele din Almatî și din celelalte orașe din Kazahtsan nu sunt echivalente cu o invazie a Ucrainei, iar desfășurarea de trupe rusești a fost limitată. Criza din Kazahstan a indicat însă că Rusia este gata să intervină în sfera sa de influență. Cei 3.000 de parașutiști ruși trimiși rapid în țara vecină reprezintă un semnal pentru regiune, și nu numai, că Putin este pregătit să răspundă militar pentru a apăra ceea ce el percepe ca fiind interesele Rusiei.

Apoi, ultimele zile au demonstrat că obiectivul președintelui Putin de a restabili influența Rusiei în spațiul post-sovietic nu se limitează doar la Ucraina, Georgia și Moldova. Invitația lui Tokaev a oferit Moscovei șansa de a face exact asta în cea mai bogată țară din Asia Centrală.

În sfârșit, pe lângă intervenția reușită din Kazahstan, Putin mai are unele avantaje în fața vesticilor. În America, diviziunile dintre democrați și republicani sunt uriașe, iar tensiunile din societatea americană nu-i oferă președintelui Joe Biden posibilitatea de a proiecta internațional o națiune unită, gata să confrunte pericolul rus. De asemenea, greșelile externe făcute de Team Biden în ultimele luni (retragerea haotică din Afganistan fiind cea mai importantă dintre ele) ar putea cântări enorm în modul în care se vor poziționa cele două tabere la negocieri. Pașii greșiți ai Casei Albe vor fi, fără îndoială, exploatați de Kremlin în favoarea sa.

În plus, nu trebuie trecut peste faptul că europenii sunt divizați în ceea ce privește răspunsul la agresiunile Rusiei, iar acest lucru complică poziția americană. Dacă statele baltice, Polonia sau România sunt preocupate de ce ordine vor primi soldații ruși aflați la granița cu Ucraina și dacă vor ataca sa nu forțele Kievului, nu același lucru se poate spune despre cei din restul continentului, preocupați în primul rând de pandemia de coronavirus și de problemele economice care o însoțesc. Pentru aceștia, Ucraina este o țară îndepărtată fizic, economic și politic, însă virusul și dificultățile economico-financiare reprezintă realitatea brutală zilnică.

Concluzia. Este greu de crezut că echipele de negociatori trimise de Putin să discute cu americanii, cu NATO și OSCE nu se vor folosi de înăbușirea rapidă a revoltelor din Kazahstan pentru a forța mâna acestora la discuțiile de săptămâna viitoare. Dacă criza din Asia Centrală părea la un moment dat să complice planurile lui Putin legate de Ucraina, situația s-a schimbat. Liderul de la Kremlin a intervenit cu succes în criza din țara vecină, mașina militară rusă a funcționat perfect (cel puțin până acum), iar Moscova nu a trebuit să-și reducă trupele masate la granița cu Ucraina. Kazahstanul va fi un as pentru Putin în negocierile cu occidentalii, iar până în momentul în care discuțiile Vest-Kremlin nu vor produce rezultate concrete, o ofensivă militară convențională majoră a Rusiei în Ucraina continuă să fie o amenințare reală.

Surse: Washington Post, FoxNews, Politico, CBS News, New York Times, Radio Free Europe, Washington Examiner, Axios