Astăzi, Înalta Curte De Casație și Justiție l-a achitat pe avocatul Robert Roșu, trimis în judecată în dosarul Ferma Băneasa.

„Admite recursul în casaţie declarat de inculpatul Roşu Robert Mihăiţă. Desfiinţează, în parte, decizia atacată, numai în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Roşu Robert Mihăiţă şi, în rejudecare (…) achită pe inculpatul Roşu Robert Mihăiţă pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat şi, respectiv, a infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave.

Anulează formele de executare emise în baza deciziei penale nr. 382/A din data de 17 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală şi dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului Roşu Robert Mihăiţă, dacă nu este arestat în altă cauză. (…) Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 23 noiembrie 2021″, arată decizia ÎCCJ.

Curtea de Apel Brașov îl condamnase pe avocat la cinci ani de închisoare, iar societatea civilă și colegii de breaslă au transformat această decizie de condamnare într-o adevărată mișcare de susținere.

Din decizia de marți a Î.C.C.J rezultă că DNA trebuie să-i plătească avocatului Robert Roșu daune morale în valoare de 25.000 de lei , echivalentul a 5.000 de euro. Daunele au fost cerute pentru modul în care DNA a procedat când i-a murdărit lui Robert Roșu imaginea, prin „sifonarea” în presa apropiată acesteia de informații nepublice din faza de urmărire penală a dosarului Ferma Băneasa.

ÎCCJ a publicat recent motivarea deciziei nr. 913/2021, pronunțate în 21 aprilie 2021, în dosarul nr. 5930/3/2017 (1741/2019), prin care a respins atât recursul lui Roșu, cât și pe cel al DNA împotriva hotărârii nr. 149/2020, pronunțate de către Curtea de Apel București-CAB în aceeași cauză în data de 17 februarie 2020.
Mai pe scurt, avocatul Roșu a dat în judecată la Tribunalul București atât statul român, cât și DNA pentru divulgarea fără drept a unor interceptări și a altor informații din dosarul penal care îl viza, precum și pentru încătușarea excesivă, DNA încălcându-i astfel atât dreptul la demnitate și reputatie, cât și prezumtia de nevinovăție. În 15 februarie 2018, judecătoarea TMB Elena Panaite-Jianu a admis parțial acțiunea lui Robert Roșu, obligând DNA, dar nu și statul român, să-i plătească daune de 15.000 de lei. Doi ani mai târziu CAB a majorat cuantumul daunelor la 25.000 de lei pentru că DNA a divulgat informații nepublice din dosar, dar nu și pentru încătușarea excesivă a avocatului.

ÎCCJ a respins recursurile din acest dosar și a menținut despăgubirile obținute de Robert Roșu

Atât Robert Roșu, cât și DNA, au făcut recurs împotriva hotărârii CAB. La rândul lor, în 21 aprilie 2021, judecătoarele supreme Adina Georgeta Nicolae, Lavinia Curelea și Lavinia Dascălu au respins ambele recursuri.
Astfel, ÎCCJ a menținut despăgubirile de 25.000 de lei prin care CAB a obligat parchetul anticorupție să i le plătească avocatului. Despăgubiri care au venit degeaba, pentru că între timp, la 17 decembrie 2020, „Completul negru” al ÎCCJ îl condamnase pe Robert Roșu la 5 ani de închisoare cu executare în aceeași cauză, „Ferma Băneasa”.

ÎCCJ a dat verdictul final în dosarul Ferma Băneasa în decembrie 2020

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat în decembrie 2020 verdictul final în dosarul Ferma Băneasa: omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat la şapte ani de închisoare, israelienii Benyamin Steinmetz şi Tal Silberstein au primit câte cinci ani de închisoare, Prinţul Paul – trei ani şi patru luni, iar avocatul Robert Mihăiţă Roşu – cinci ani. Și jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.
ÎCCJ i-a obligat pe cei condamnaţi la plata mai multor sume de bani, iar terenurile revin statului român.

”În urma lecturării respectivelor pasaje(n.r.-din motivarea hotărârii), putem concluziona că se confirmă temerile de la finalul anului trecut, referitoare la condamnarea unui avocat pentru opiniile juridice și susținerile făcute în calitate de reprezentant al clientului.”, transmitea Casa de Avocatură Iordăchescu și Asociații, din Cluj-Napoca.

Cele mai grave încălcări ale drepturilor avocatului Robert Roșu au vizat încălcarea principiului securității raporturilor juridice și denaturarea principiilor care guvernează profesia de avocat:

„ Avocatul Roșu și-a îndeplinit obligațiile profesionale conform legii și statutului profesiei de avocat în opinia noastră, cel puțin a celor care am protestat atunci când a fost condamnat. Judecătorii au denaturat instituții și au condamnat penal inclusiv pentru încălcarea unor norme deontologice, care, în opinia unora, nici măcar răspunderea disciplinară nu o pot atrage. Acest lucru a condus la existența unui factor de presiune asupra oricărui avocat care exercită profesia în România. Iar presiunea asupra unui avocat conduce la o afectare a apărării de care poate beneficia oricare cetățean. Fără încrederea pe care o ai în avocatul tău, apărarea este teoretică și iluzorie. Acesta este și motivul pentru care o mulțime de organizații internaționale s-au sesizat cu privire la problema gravă care există în prezent în urma acestei condamnări.”, a explicat pentru RL Silvia Uscov, avocat.

Motivul real al condamnării avocatului Robert Roșu pare a se ivi după această decizie de marți a ÎCCJ.

„Cele mai multe orgolii există în profesiile de medic și cele din domeniul justiției. Probabil că devoalarea încălcărilor DNA-ului și sancționarea lor în fața instanței civile prin acordarea de despăgubiri avocatului Robert Roșu a rănit orgoliul profesional. Acest lucru se poate vedea și din modul de redactare al concluziilor scrise sau al apelului în dosarul penal al avocatului Roșu. Poziția unui procuror se poate încadra într-un exces sau acesta e posibil să încalce anumite norme procedurale, deși nu e de dorit, dar important este să avem judecători care să constate și să sancționeze aceste derapaje. Așa încât mai vinovat găsesc a fi un judecător care nu respectă legea sau o denaturează pentru a găsi o motivare care să se plieze pe un verdict tocmai pentru că el este ultimul resort la care apelezi pentru a îndrepta o anumită situație.”, ne-a mai transmis avocatul Silvia Uscov.

Totodată, în mai 2021, judecătorii Inspecției Judiciare au decis că în „cazul Robert Roșu/ Ferma Băneasa”, DNA a afectat independența Justiției pentru că a pus în discuție principiul securității raporturilor juridice și principiul autorității de lucru judecat.