Fostul deputat clujean Adrian Dohotaru, atrage atenția asupra faptului că bugetarea participativă s-a transformat într-un mecanism de PR al administrației locale. Spre exemplu, anul acesta a câștigat un proiect care nu ar putea fi pus în practică pentru suma de 150.000 euro, pusă la dispoziție de Primăria Cluj-Napoca.
Etapa de vot s-a încheiat la bugetare participativă. Eu am îndemnat public de mai multe ori anul acesta la boicot. Dar sunt sigur că marea majoritate au abandonat promisiunile administrației de presupusă deschidere civică, deci au renunțat cumva tacit, tăcut, fără să fie nevoie de vreun boicot public.
Față de 2017, la prima ediție, când au fost peste 40.000 de voturi, participarea a scăzut de 12 ori în cele patru ediții, acum fiind la sub 3.500 de voturi din peste 35.000 de conturi activate. Multe proiecte câștigătoare au fost amânate ani de ani, altele aplicate prost ori foarte parțial, destule doar ca PR. În tot acest timp, administrația a ignorat sugestiile de îmbunătățire venite dinspre societatea civilă, care a propus încă din 2012 acest mecanism la Cluj. Alte administrații care au copiat designul de BP din Cluj, fără deliberare, cu proiecte pe sume mici, fără strategii care să ghideze dezbaterile civice, au avut eșecuri similare. Trebuie restart la tot procesul! Dacă nu, boicotăm în continuare!
Cu toate acestea, felicit clujenii care se implică în continuare, căci nu e vina lor că administrația folosește mecanismul preponderent ca PR. Apreciez în special proiectul câștigător de amenajare a afluenților la Someșul nostru cu piste, alei și mobilier urban, chiar dacă arbitrar a declarat neeligibil un alt proiect similar care cerea același lucru, unul dintre motivele mele pentru boicot.
Sigur că pe același regulament, proiectul câștigător trebuia declarat neeligibil că nu ai cum să amenajezi câteva zeci de km de afluenți, lucru extrem de necesar pentru cartierele noi lipsite de spații publice verzi, cu suma maximă de 150.000 de euro, cel mult poți face un Studiu de Fezabilitate.Concluzii pentru administrație: când scade participarea de 12 ori, trageți și voi, nu doar noi, un semnal de alarmă, faceți un audit, faceți rapoarte pe bune legat de ce funcționează, dar mai ales legat de ce nu funcționează, deschideți o serie de dezbateri pe bune, și nu doar cu prietenii pe proiecte deja începute, vedeți ce se poate modifica în regulament și la implementare, ca societatea civilă să aibă din nou încredere în adminsitrație. Odată pierdută încrederea cu păcăleli repetate, e greu de remontat
a comentat Adrian Dohotaru în legătură cu procedura de bugetare participativă de anul acesta.
Anul acesta, din peste 100 de proiecte înscrise, doar 20 au fost eligibile eligibile.
Bugetarea participativă este un proces derulat de Primăria Cluj-Napoca, „prin care ideile şi iniţiativele comunităţii clujene se manifestă şi se transformă în realitate. Este un proces deschis, incluziv şi transparent prin care membrii comunităţii se implică direct în formularea deciziilor privind priorităţile de cheltuire a banilor din bugetul local”, se arată pe site-ul Primăriei.
La această ediție, cele mai multe voturi a strâns proiectul PISTE BICICLETE/ALEI PE MALUL PARAURILOR GARBAU, CALVARIA, POPII, BECAS, ETC.
”Amenajare piste biciclete/alei pietonale dealungul tuturor paraurilor de pe raza orasului si implicit conectarea lor cu viitoarea pista de biciclete de pe malul Somesului ar creste semnificativ mobilitatea cu mijloace de transport nepoluante. Totodata s-ar crea o mai buna legatura intre parcurile/ viitoarele parcuri si spatii verzi din oras evitand traficul auto”, este descrierea pe scurt a proiectului.
